Deși, în primul său mandat, Maia Sandu le garanta cetățenilor vorbitori de limbă rusă că drepturile lor vor fi respectate, inclusiv dreptul de a-și utiliza limba maternă, acum deputații PAS propun reguli mai stricte privind limba folosită în Parlament.
MAIA SANDU, președintele țării
Prieteni, vreau să mă adresez tuturor cetățenilor țării noastre, în special cetățenilor noștri vorbitori de limbă rusă. Toți suntem speriați cu povești alarmiste și un flux de minciuni evidente. Privindu-vă în ochi, vă garantez că, în funcția de președinte, voi asigura respectarea deplină a drepturilor dumneavoastră, inclusiv dreptul de a utiliza limba maternă și de a studia în limba maternă. Nimeni nu intenționează să închidă școlile rusești sau să limiteze utilizarea limbii ruse. Vă spun că, în calitate de președinte, nu voi permite nimănui să vă încalce drepturile.
Noul Cod privind organizarea și funcționarea Legislativului prevede că discuțiile din procesul legislativ trebuie să aibă loc exclusiv doar în limba română. Deputații care vor adresa întrebări sau vor vorbi în altă limbă, inclusiv în rusă, ar putea fi atenționați, iar ulterior li s-ar putea deconecta microfonul. Documentul a fost discutat la ședința Comisiei securitate națională apărare și ordine publică și prezentat Comisiei de deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Igor Talmazan. Proiectul a stârnit discuții la ședința comisiei.
IGOR TALMAZAN, deputat PAS
Odată cu adoptarea noului cod, întrucât limba de utilizare va fi româna, toată discuția în cadrul Parlamentului, în ce ține de procesul legislativ, va fi făcută în limba română. În situația în care se adresează întrebarea în limba rusă, noi avem președintele ședinței, fie președintele Parlamentului, fie unul dintre vicepreședinții care conduce ședința, care urmează să atenționeze persoana că, conform articolului 15 din proiectul Codului de organizare și funcționare, limba utilizată este limba română. După prima atenționare, urmează a fi deconectat microfonul.
Vicepreședintele Comisiei, deputatul Partidului Nostru Renato Usatîi, și-a exprimat reticența față de proiect, calificând prevederile privind utilizarea limbii române drept excesive și avertizând că acestea ar putea afecta libertatea de exprimare în Parlament.
RENATO USATÎI, deputat, Partidul Nostru
Eu sunt de acord că orice act în Parlamentul RM trebuie să fie în limba de stat, punct, dar să interzicem să se adreseze întrebări pe altă limbă, puțin miroase nu a bine. Eu sunt moldovean, dar în raionul Fălești, la fabrica de zahăr, școala nr.3 era exclusiv în limba rusă, de asta eu vorbesc mult mai rău limba de stat și astăzi, eu să nu pot adresa unele întrebări juridice, ori tehnice, ori care… unde eu limba rusă o cunosc mai bine, este ciudat să-i spun puțin spus. Actele obligatoriu să fie doar în limba de stat, este limba română, clar, fiecare și-o pregătit, dar să nu poți vorbi, este ”to much”.
La rândul său, Talmazan a declarat că autoritățile întâmpină dificultăți în traducerea actelor în limba rusă. Acesta a invocat o hotărâre a Curții Constituționale care impune prevenirea dezavantajării celorlalte limbi vorbite în Republica Moldova prin utilizarea limbii ruse.
IGOR TALMAZAN, deputat PAS
Noi avem o problemă foarte mare cu asigurarea traducerii, întrucât funcționarii publici nu sunt obligați să cunoască limba rusă, ei deja fac acest lucru dintr-o anumită practică să-i spunem așa, dar ei nu sunt obligați.
Totodată, cu referire la acest proiect și alți reprezentanți ai opoziției au acuzat PAS că încearcă să restrângă libertatea de exprimare și dreptul la întrebări în plen, în timp ce autorii proiectului susțin că modificările sunt necesare pentru eficientizarea activității Parlamentului și rezolvarea problemelor legate de traducerea actelor.
Anterior, deputații PAS Vasile Grădinaru, Ana Calinici și Igor Talmazan au prezentat, în cadrul unui briefing la Parlament, principalele prevederi ale proiectului noului Cod privind organizarea și funcționarea Legislativului. Documentul prevede măsuri împotriva traseismului politic, limitarea intervențiilor din plen la subiectul dezbătut, reducerea duratei alocuțiunilor, introducerea Orei Guvernului și a Zilei Opoziției. În opoziție, acest proiect a fost calificat drept o încălcare a libertății de exprimare a deputaților.
