Moldova nu mai trăiește din economie, ci din datorii. Deja de șapte ani, bugetul este susținut nu de creștere și investiții, ci de împrumuturi. Despre acest lucru a scris pe canalul său de Telegram fostul prim-ministru Vlad Filat.
El menționează că în acești ani de „prosperitate”, despre care raportează sursele oficiale, statul a împrumutat și continuă să împrumute peste 100 de miliarde de lei — o sumă colosală pentru o economie mică. Totuși, problema nu este doar volumul împrumuturilor, ci și structura acestora.
Din aceste 100 de miliarde, cea mai mare parte a fost direcționată spre consum, iar mai mult de un sfert din fonduri nu au ajuns în economia reală. Nu au fost construite drumuri, școlile nu au primit finanțare, salariile nu au crescut. Acești bani au mers pentru deservirea datoriei: 27 de miliarde de lei au fost practic irosiți. Au fost plătiți pentru greșeli și lipsa unei viziuni strategice, subliniază Vlad Filat.
Potrivit fostului premier, în acest an situația devine de-a dreptul revoltătoare: 6,3 miliarde de lei se consumă doar pe dobânzi. Este de trei ori mai mult decât se alocă pentru drumuri, notează Filat.
Inițial, guvernul planificase pentru anul 2026 cheltuieli pentru dobânzi în valoare de 5,4 miliarde de lei. Însă realitatea a adus corectări. După blocarea finanțării din partea FMI, statul a fost nevoit să compenseze deficitul de pe piața internă, unde împrumuturile sunt de 4–5 ori mai scumpe.
În consecință, nota finală a crescut. Pierderea reputației externe duce la scumpirea împrumuturilor interne. Anul 2025 a devenit momentul demascării: peste 70% din împrumuturi au fost luate pe piața internă, de la băncile comerciale — nu pentru că asta a fost alegerea, ci din lipsă de alternative. Piața internă nu iartă: dobânzile sunt de 9–10% anual, adesea pe termene scurte.
Spre deosebire de finanțarea externă, unde costul este de 0,5–3% pentru perioade lungi. Lunar, statul se împrumută cu 4–5 miliarde de lei. Totodată, aproximativ 80% din aceste fonduri nu intră în economie — ele sunt folosite pentru refinanțarea datoriilor vechi. Este un model clasic: se iau noi împrumuturi pentru a achita cele vechi. O spirală care nu creează nimic, dar consumă totul, a scris pe canalul său de Telegram Vlad Filat.
Fostul premier consideră că în țară are loc, de fapt, un transfer de fonduri din buzunarele cetățenilor în favoarea băncilor. Astăzi, partidul de guvernare PAS recunoaște necesitatea revenirii la împrumuturi externe, întrucât cele interne au devenit prea scumpe. Totuși, această revelație a venit prea târziu și costă scump. Doar în ultimii doi ani, o asemenea eroare a costat cel puțin 1,5 miliarde de lei în plăți suplimentare de dobânzi, notează Vlad Filat.
Aceasta este realitatea unei guvernări care substituie dezvoltarea țării cu deservirea creditelor. O putere care nu creează, ci se împrumută; nu dezvoltă, ci transferă povara datoriilor. Și, ca în orice familie care trăiește din datorii, vine momentul când plata nu mai poate fi amânată. Doar că, de această dată, nu vor plăti cei care au comis greșelile. Vom plăti cu toții, a scris Vlad Filat.
Nu demult însă, când Moldova a încetat să mai fie finanțată de Fondul Monetar Internațional, guvernul declara că țara noastră nu are nevoie de bani — se poate descurca și fără FMI. Totuși, judecând după acțiunile recente ale autorităților, fără credite externe nu se poate. Săptămâna trecută, cabinetul de miniștri a anunțat că începe negocierile pentru un proiect de acord de împrumut cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
Autoritățile explică această decizie prin faptul că împrumuturile de pe piața internă, de la băncile comerciale, sunt prea costisitoare.
Menționăm că, la data de 31 martie, datoria internă de stat, în valoare nominală, a crescut cu aproximativ 4 miliarde 102,5 milioane de lei față de începutul anului, depășind 56 de miliarde de lei.
