Uniunea Europeană vrea să schimbe regulile după care împarte banii pentru regiunile mai puțin dezvoltate, ceea ce ar putea însemna mai puține fonduri pentru sate și orașe mici. 14 guverne, printre care și cel al României, au reacționat dur și i-au trimis o scrisoare Ursulei von der Leyen, cerând să nu reducă sprijinul pentru dezvoltarea regională. Țările semnatare se tem că în spatele reformei propuse se ascunde, de fapt, o „tăiere pe nesimțite” a bugetului după 2027.
Țările semnatare – printre care Italia, Spania, Polonia, Grecia și Bulgaria – spun că banii din bugetul UE trebuie să ajungă în continuare direct la regiuni, așa cum se întâmplă de zeci de ani, nu să fie dați doar prin guvernele naționale. Ele cer ca fondurile pentru agricultură și cele pentru dezvoltarea regională să rămână separate, nu amestecate într-un singur buget.
Liderii locali din mai multe țări spun că dacă se face această schimbare, sate și regiuni mai sărace ar putea rămâne fără sprijin, iar deciziile despre bani s-ar lua doar în capitale, nu acolo unde e nevoie, în comunități.
„Mi-e teamă că în numele simplificării se ascunde, de fapt, o reducere a bugetului european”, a declarat șefa Comitetului European al Regiunilor, care reprezintă autoritățile locale din toată Uniunea Europeană.
Comisia Europeană spune că schimbarea ar face lucrurile mai simple și mai eficiente. Dar multe țări se tem că, de fapt, scopul este să se dea mai puțini bani după 2027 și că regiunile vor pierde controlul asupra modului în care sunt folosite fondurile europene.
Scrisoarea a fost semnată de România, Bulgaria, Grecia, Cehia, Slovacia, Croația, Ungaria, Polonia, Italia, Spania, Portugalia, Lituania, Letonia și Slovenia. Toate cer ca banii europeni să continue să ajungă acolo unde este cu adevărat nevoie – în satele și regiunile mai puțin dezvoltate.
Amintim că au existat critici importante referitoare la faptul că Uniunea Europeană ar aloca prea mulți bani pentru a susține Ucraina în război, iar acest subiect a generat dezbateri aprinse la nivel european și internațional. Ungaria susține că finanțarea continuă a Kievului „ar ruina Europa”. Orbán a cerut public o consultare a cetățenilor ungari și a afirmat că „UE nu își poate permite finanțarea efortului militar al Ucrainei”, argumentând că războiul nu este „al lor”. În 2023, propuneri precum un fond comun de 20 miliarde € pentru arme, sau 5 miliarde € anual pe patru ani, inițiate de Josep Borrell, pe atunci vice-președinte al Comisiei Europene, s-au lovit de rezistență din partea unor țări precum Germania și Italia, reticente la angajamente pe termen lung. Rezervată a fost și Franța la ideea folosirii unor pachete bugetare masive, pe motiv că ar putea destabiliza piețele financiare și ar impune costuri ridicate contribuabililor europeni. În ciuda criticilor, anul trecut, președintele de atunci al Consiliului European, Charles Michel, a îndemnat la trecerea la o „economie de război” europeană, subliniind responsabilitatea UE de a susține cum se cuvine Ucraina.
Nu e greu de presupus că nici speranțele autorităților moldovene privind „râurile de lapte și malurile de jeleu” în Uniunea Europeană nu se vor împlini, în cazul în care Comisia Europeană va adopta acest plan.
