În 2025, peste 92 de milioane de personae din Uniunea Europeană, adică aproape 21% din populație, erau amenințate de sărăcie sau excluziune socială. Aceste date sunt prezentate de serviciul statistic al UE Eurostat.
Cel mai ridicat nivel al sărăciei dintre țările UE se înregistrează în Bulgaria – 29%. Urmează Grecia – cu 27,5% și România – cu 27,4%. În aceste țări, fiecare al treilea sau al patrulea locuitor se confruntă cu dificultăți economice semnificative. În același timp, în România se înregistrează cel mai ridicat nivel al sărăciei în rândul copiilor.
Cea mai mare pondere a persoanelor amenințate de sărăcie sau excluziune socială în țările UE
Bulgaria 29%
Grecia 27,5%
România 27,4%
Cele mai scăzute valori au fost înregistrate în Cehia (11,5%), Polonia (15%) și Slovenia (15,5%).
Serviciul statistic al Uniunii Europene constată, de asemenea, o creștere vizibilă a sărăciei și excluziunii sociale în țări ale UE considerate anterior prospere.
Astfel, în Finlanda, în ciuda statutului de „cea mai fericită țară”, acest indicator a crescut de la 14,5% în 2019 la 17,2% în 2025. În țară a apărut chiar și un termen special – „amenințarea milionului”: până în 2025, numărul persoanelor aflate în grupul de risc a ajuns la 958 de mii. În Germania, aproximativ 13 milioane de persoane au venituri sub pragul sărăciei, iar 21% dintre locuitori sunt amenințați de sărăcie. Iar în Franța, la începutul anului 2026, nivelul sărăciei a atins un maxim al ultimilor 30 de ani.
Ponderea persoanelor amenințate de sărăcie sau excluziune socială în țările UE
2019 2025
Finlanda 14,5% 17,2%
Germania 17,3% 21,2%
Franța 18,8% 20,8%)
Deși Uniunea Europeană continuă să fie percepută de multe țări care doresc să adere la ea ca un spațiu al dezvoltării, progresului și al altor aspecte pozitive, până și șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a fost nevoită recent să recunoască faptul că UE își pierde pozițiile ca putere economică. Iar cu cât economia se va dezvolta mai slab, cu atât nivelul sărăciei în UE va crește mai mult. Abia restabilită după pandemie și după renunțarea la resursele energetice rusești ieftine, Uniunea Europeană este din nou nevoită să strângă cureaua: pe fondul problemelor economice, al creșterii semnificative a cheltuielilor pentru apărare și al unui nou șoc energetic cauzat de războiul din Orientul Mijlociu, UE este obligată să treacă la un regim de austeritate și de control financiar sporit. Iar aceste economii vizează în primul rând programele sociale și programele de dezvoltare regională.





