Curtea Constituțională a respins, marți, 30 iunie, sesizările depuse de partidele „Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei”, „Inima Moldovei” și „Moldova Mare”, prin care era contestată constituționalitatea unor prevederi din Legea privind partidele politice. Reprezentanții celor trei partide susțin că prevederile introduse de PAS în Legea privind partidele politice contravin Constituției, mai multor convenții europene și recomandărilor Comisiei de la Veneția. Potrivit acestora, noile norme permit limitarea sau interzicerea activității unui partid printr-o simplă hotărâre judecătorească, bazată doar pe suspiciuni, așa cum afirmă că s-a întâmplat și în cazul acestor formațiuni. Curtea Constituțională a avut însă o altă opinie.
Аvocatul partidului FASM, Vadim Banaru, comentând decizia Curții Constituționale, a subliniat că după examinarea motivării deciziei, va formula o poziție detaliată, susținând totodată că instanța nu și-ar fi îndeplinit rolul de garant al Constituției și ar fi favorizat interese politice. Și, cel mai important, de acum înainte orice partid va putea fi interzis printr-o simplă hotărâre a instanței de judecată.
VADIM BANARU, avocat: „În esență, lupta continuă la nivel de procese judeceare, însă adevărată problema care a stat la bază este faptul că doar la moment singura autoritate competentă ca să declare un partid neconștionat și să aibă ca efect rezolvarea sau lichidarea acestui partid, s-a mai creat un mecanism paralel prin care instanțele de judecată vor putea, prin modificările terapiei de receputate politice, să emite acte judecătoriști care vor avea același efect. Fie rezolvarea, lichidarea anumite cuvânturiți, însă efectul este același. Formațiunile politice vor fi lichidate.”
Lidera partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, a calificat hotărârea Curții Constituționale drept „ilegală” și „neîntemeiată”, susținând că aceasta contravine Constituției Republicii Moldova. Totodată, ea a afirmat că decizia ar fi fost luată în interesul PAS.
VICTORIA FURTUNĂ, lidera partidului „Moldova Mare”: „Deci, astăzi a fost o decizie luată în interesul Partidului Acțiune și Solidaritate. Din păcate, aceștia nu înțeleg că această decizie, care este anticonstituțională, în viitor le va permite altor partide să exclude arbitrar orice partid în baza unor probe voalate, unor suspiciuni neclare”.
La rândul său, avocatul partidului „Moldova Mare”, Igor Hlopețchi, a precizat că procesul aflat pe rolul Curții de Apel Chișinău privind limitarea activității formațiunii va continua și a anunțat că dosarul ar putea fi înaintat Curții Europene a Drepturilor Omului.
IGOR HLOPEȚCHI, avocat: „Nu ne putem aștepta altceva de la o Curte Constituțională aservită politic. Totuși, așteptăm să vedem cu cât partea motivată a fost adoptată. Vedem care au fost raționamentele curții. Evident că cauza pendiente la Curtea de Apel Chișinău privind limitarea activității Partidului Politic Moldeva Mare va fi reluată. Lupta continuă. Evident că acest dosar va ajunge la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și vom avea o nouă condamnare împotriva Republicii Moldova, care, din păcate, va cădea pe seama cetățenului Republicii Moldova, ci nu a celor care au adoptat această hotărâre vădit ilegală”.
Cu o reacție a venit și lidera partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah. Într-o postare pe rețelele de socializare, aceasta a declarat că hotărârea Curții Constituționale reprezintă „un pas înapoi pentru democrație” și creează un precedent periculos care, în viitor, ar putea fi aplicat împotriva oricărei formațiuni politice.
După pronunțarea hotărârii, președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a susținut un briefing în care a prezentat argumentele care au stat la baza deciziei. Potrivit acesteia, prevederile contestate din Legea privind partidele politice sunt conforme Constituției și urmăresc prevenirea continuării activității unui partid declarat neconstituțional prin intermediul unei formațiuni succesoare.
DOMNICA MANOLE, președintele Curții Constituționale: „Curtea a considerat că aceste criterii sunt formulate suficient de precis și obiectiv, deoarece presupun analiza unor fapte concrete, precum programele politice, declarațiile publice sau activitățile comune. În particular, utilizarea textului Formează un ansamblu demonstrează faptul că Parlamentul nu a permis constatarea succesiunii pe baza unor acte izolate, ce a impus o apreciere globală al conduitii partidului politic. Criteriile sunt previzibile în ceea ce privește efectele lor și îndeplinesc condiția legalității atât timp cât sunt interpretate ca elemente simptomatice sau indici ai continuității”.
Din punctul de vedere al membrilor Curții Constituționale, legea stabilește criterii clare și obiective pentru identificarea unui partid succesor, iar acestea trebuie analizate în ansamblu, pe baza unor probe concrete, precum programele politice, declarațiile publice și activitățile desfășurate. Totodată, ea a subliniat că dizolvarea sau limitarea activității unui partid nu se aplică automat, ci poate fi dispusă doar de instanța de judecată, în urma unei evaluări individuale și cu respectarea principiului proporționalității.
Am încercat să obținem o reacție din partea președintei Curții Constituționale, Domnica Manole, cu privire la acuzațiile formulate de lidera partidului „Moldova Mare”, precum și al avocaților Igor Hlopețchi și Vadim Banaru, însă reporterului CANAL5 i s-a interzis să adreseze întrebări.
Anterior, Ministerul Justiției a cerut Curții de Apel să recunoască patru partide din blocul Victorie drept „succesoare” ale Partidului „Șor” și să dispună dizolvarea acestora, în baza unor modificări recente ale Legii privind partidele politice, adoptate de majoritatea PAS.
Partidele „Moldova Mare” și „Inima Moldovei” au sesizat Curtea Constituțională, contestând legea și mecanismul, care permitea limitarea activității unui partid printr-o simplă hotărâre judecătorească. În cazul FASM, Ministerul Justiției a considerat drept temei continuitatea cu partidul „Șor”, iar în dosarele „Moldova Mare” și „Inima Moldovei” – finanțarea ilegală. Partidele s-au adresat Curții Constituționale separat, însă instanța a decis să le examineze într-o singură procedură.
Totodată, hotărârea Curții Constituționale nu înseamnă că aceste trei partide sunt recunoscute drept succesoare ale partidului „Șor”.
Reprezentanții partidelor vizate susțin că acțiunea are un caracter politic și urmărește eliminarea oponenților. PAS, Comisia Electorală Centrală și Ministerul Justiției resping aceste acuzații și afirmă că nu există ingerințe în actul de justiție.
