Republica Moldova a ajuns într-o „dependență periculoasă de finanțarea externă”, iar acest lucru pune în pericol dezvoltarea țării. Acest lucru se menționează în raportul Curții de Conturi privind executarea bugetului de stat pentru anul 2025.
OLGA POIANĂ, șefa Direcției generale de audit a Curții de Conturi
Ponderea datoriei de stat în PIB constituie 39,2%. Aceasta este cu 0,4% mai mare decât în anul precedent. Și, deși Republica Moldova rămâne sub pragul de 60% din PIB stabilit prin Tratatul de la Maastricht, creșterea continuă a datoriei de stat pe parcursul ultimilor cinci ani indică necesitatea unei monitorizări stricte și a unei politici mai prudente de gestionare a datoriei, pentru a evita subminarea sustenabilității financiare pe termen mediu și lung.
Potrivit raportului, în anul 2025 datoria de stat a Republicii Moldova a ajuns la 132,8 miliarde de lei, crescând față de 2024 cu aproape 11,5 miliarde.Drept consecință: dacă în anul 2021 datoria statului raportată la fiecare locuitor constituia 29,6 mii de lei, acum fiecare dintre noi datorează 55,8 mii de lei. Cu alte cuvinte, în cei cinci ani de guvernare PAS această sumă practic s-a dublat.
DATORIA DE STAT PE CAP DE LOCUITOR
2025 55,8 mii lei
2021 29,6 mii lei
Totodată, după cum au remarcat reprezentanții Curții de Conturi, contractând credite externe, autoritățile le cheltuie în principal pentru consum guvernamental în detrimentul investițiilor, adică pentru cheltuieli curente. În anul 2025, pentru finanțarea cheltuielilor bugetului de stat au fost utilizate în total 16,7 miliarde de lei provenite din surse externe, însă doar o parte nesemnificativă a acestor fonduri a fost direcționată spre proiecte de infrastructură.
OLGA POIANĂ, șefa Direcției generale de audit a Curții de Conturi
Din acestea, pentru susținerea bugetului de stat au fost utilizate 13,1 miliarde de lei, iar pentru finanțarea proiectelor — 3,6 miliarde de lei. Deși, la etapa de planificare, sursele externe au fost repartizate în proporție de 50% pentru susținerea bugetului și 50% pentru realizarea proiectelor. Însă, după modificările operate în legea bugetului de stat, aceste fonduri au fost utilizate în proporție de 78% pentru susținerea bugetului și doar 22% pentru proiectele finanțate din surse externe.
Totodată, după cum au remarcat auditorii, o parte dintre proiectele incluse în bugetul de stat la capitolul „Cheltuieli capitale” au fost ulterior fie excluse, fie modificate. Iar 11 proiecte noi au fost acceptate spre finanțare cu încălcarea legislației. Ministerul Finanțelor a explicat acest lucru prin faptul că cele 11 proiecte sunt legate de pachetul „Planul de creștere pentru Moldova”, în cadrul căruia UE ne-a alocat 1,9 miliarde de euro și, prin urmare, acestea sunt prioritare.
Reprezentant al Ministerului Finanțelor
Să spunem așa — am încălcat această prevedere a Hotărârii nr. 684 și am mers pe implementarea proiectelor fără obținerea evaluării acestora, dar doar pentru că avem anumite obligații privind utilizarea fondurilor prevăzute în Planul de dezvoltare.
După cum se menționează în raportul Curții de Conturi, anul trecut, din cauza deficiențelor în planificarea și gestionarea proiectelor, nu au fost valorificate aproximativ 500 de milioane de lei alocate în bugetul de stat pentru investiții capitale.
