Moldovenii sunt învățați de mici să accepte inegalitatea de gen. Cel puțin așa reiese din datele statistice din cercetarea „Activitățile copiilor în Republica Moldova”, realizată, recent, de Biroul Național de Statistică, UNICEF Moldova și Organizația Internațională a Muncii și analizată de Ion Faina, profesor universitar la ASEM și antreprenor. Astfel, fetele gătesc și spală vase mai des, băieții – sunt implicați mai mult în agricultură și în producerea de bunuri.
Diferența vine din munca în agricultura familială și producerea de bunuri – activități tradițional masculine. Din 6,6 mii copii moldoveni ocupați contra plată, numărul băieților este de 2,3 ori mai mare decât al fetelor.
În Cehia, prin programe combinate de educație rural-urbană cu transport gratuit garantat și activități extracurriculare obligatorii după orele de școală, ponderea muncii agricole timpurii la copii s-a redus semnificativ în ultimii 25 de ani.
6.600 DE COPII MOLDOVENI (1,6%) SUNT OCUPAȚI CONTRA PLATĂ. Din ei, 75,3% sunt din mediul rural. Băieții – de 2,3 ori mai mulți decât fetele.
Asta înseamnă că majoritatea muncii copiilor în Moldova este invizibilă fiscal — în gospodărie sau pentru gospodărie, fără plată. Nu apare în statistici economice. Nu generează cotizații sociale. Nu este reglementată.
În Estonia, începând din 2018, există un sistem voluntar de înregistrare a muncii copiilor 13-17 ani prin platforma Tööelu. ee, cu salariu minim garantat pe oră pentru muncă ușoară și certificare obligatorie a angajatorului. Mecanismul formalizează ce era anterior o zonă gri.
ÎN GRUPA 5-11 ANI, 89,5% DINTRE COPII DESFĂȘOARĂ DEJA O ACTIVITATE DE MUNCĂ (casnică sau economică).
Vârsta medie de începere a muncii casnice regulate: 5-6 ani.
În Finlanda, educația „home economics” este obligatorie pentru ambele sexe până la 13 ani — grupe mixte, sarcini rotative, gătit, curățenie, gestionare gospodărească. Este integrată în programul școlar oficial, în aria curriculară „Crafts, Home Economics and Arts”. La PISA 2018, fetele finlandeze au depășit pentru prima dată băieții la matematică, iar Finlanda are una dintre cele mai egalitare distribuții de timp casnic între bărbați și femei din lume.
ÎN GOSPODĂRIILE CU CEL PUȚIN UN PĂRINTE PLECAT PESTE HOTARE, 39,9% DINTRE COPII PRODUC BUNURI (agricultură, animale) PENTRU GOSPODĂRIE — față de 32,7% în gospodăriile fără migranți. Plus 7,2 puncte procentuale.
Diferența ascunde realitatea: cu fiecare adult plecat, sarcinile lui se redistribuie. Copiii preiau roluri adulte.
În Filipine, o țară cu emigrație de aceeași magnitudine ca Moldova (2,2 milioane filipinezi în străinătate din 110 milioane populație), guvernul derulează din 2008 programul „Pantawid Pamilyang Pilipino” — transfer condiționat de bani pentru gospodăriile cu copii din familii cu un părinte plecat sau cu venituri reduse, cu condiția frecventării școlare 85% și verificare medicală anuală. Astăzi, programul acoperă aproximativ 4,4 milioane de gospodării, fiind unul dintre cele mai mari programe de transfer condiționat din lume.
MUNCA CASNICĂ — INEGALITATE DE GEN. Gătit mâncare: 87,5% fete vs 63,6% băieți. Spălat veselă: 57,8% fete vs 31,3% băieți. 78,7% dintre copiii care fac 21+ ore/săptămână muncă casnică sunt fete.
În Spania, după reforma Legii Egalității din 2007 + concediul de paternitate obligatoriu din 2017-2021 (16 săptămâni, egalat cu cel de maternitate), copiii post-reformă sunt cu 14 puncte procentuale mai probabil să se implice în sarcini casnice „contra-stereotipice” (băieți care gătesc, fete care fac reparații). Reducere de 0,26 deviații standard în atitudinile stereotipice de gen — echivalent cu 5 decenii de schimbare graduală, realizat în 4 ani.
DE CE AR TREBUI SĂ NE PUNĂ PE GÂNDURI.
Pentru că aceste cifre nu sunt despre copii. Sunt despre noi.
Sunt despre ce model de societate construim. Despre cine plătește costul absenței noastre – al adulților plecați peste hotare, al deciziilor amânate, al politicilor formale fără execuție.
Sunt despre 414.100 de persoane care în 2042 vor fi profesori, ingineri, doctori, influenceri sau antreprenori, votanți și părinți. Iar ce învață ei astăzi despre școală, despre muncă, despre cine ce face în casă, determină ce fel de Moldovă vor construi.
Comparațiile internaționale arată că schimbarea este posibilă. Spania, Estonia, Cehia, Finlanda, Portugalia au pornit de la pattern-uri similare sau mai dificile. Toate au schimbat traiectoria prin reforme deliberate, cu cost mic și impact măsurabil în 5-10 ani.
Putem schimba asta? DA! Datele arată că alte țări au schimbat. Întrebarea de fapt e dacă o vom face. Și când”, menționează Ion Faina.
Potrivit acelorași statistici alarmante, analizate de Ion Faina, 11.500 de minori din țară nu frecventează școala, iar 15.600 lucrează în condiții periculoase.
Mai devreme, Ion Faina analiza datele oficiale potrivit cărora, în Republica Moldova, în 2024, a murit aproape câte un consumator de droguri la fiecare două zile – aproape paisprezece pe lună – fenomen ce ia amploare în țara noastră. „Piața substanțelor interzise a explodat, iar cei mai expuși sunt copiii”, constata acesta, enumerând ce substanțe interzise consumă minorii din Moldova.
Potrivit acelorași date statistice, „în Republica Moldova, 49% dintre adolescenții de 15-16 ani au consumat prima dată alcool la 13 ani sau mai devreme”. „Aproape jumătate. A doua cea mai ridicată rată din toată Europa, după Cehia. Mai mult decât în Lituania, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, Polonia. Trebuie să spunem adevărul despre cea mai consumată substanță psihoactivă din Moldova”, punctează acesta”, nota, în analiza sa, profesorul ASEM Ion Faina.
