La Chișinău a avut loc o conferință organizată de Ministerul Culturii împreună cu Consiliul Europei, consacrată presiunilor și atacurilor asupra mass-media, în cadrul campaniei „Jurnalistul contează”. În timp ce forumul a fost dedicat siguranței presei, poziția exprimată de reprezentantul Consiliului Europei a lăsat impresia că ”s-a spălat pe mâini” și a pasat responsabilitatea pentru protecția jurnaliștilor, integral autorităților locale naționale.
În acest context, jurnaliștii CANAL 5 au cerut explicații șefului Departamentului Instituții Democratice și Libertăți al Consiliului Europei, Roberto Olla, cu privire la acțiunile guvernării PAS față de presa de opoziție din Republica Moldova, legate de restrângerea drepturilor jurnaliștilor de opoziție și cenzură.
Reporterul a amintit despre închiderea postului CANAL 5, precum și limitarea accesului jurnaliștilor în instituții-cheie ale statului, inclusiv Guvern, Parlament și Președinție, măsuri aplicate din cauza întrebărilor incomode adresate puterii, iar în unele cazuri au existat și tentative de intimidare și a întrebat oficialul dacă aceste acțiuni pot fi numite democratice. Răspunsul a fost unul evaziv-diplomatic.
ROBERTO OLLA, șefului Departamentului Instituții Democratice și Libertăți, Consiliul Europei
Elaborarea normelor și standardelor în domeniul libertății presei ține de competența Consiliului Europei. Însă implementarea și aplicarea acestora sunt responsabilitatea statelor membre. Statele aplică aceste norme în cadrul sistemelor lor juridice. În caz de încălcări există posibilitatea contestării în instanță.
Am vrut să aflăm de la oficialul Consiliului Europei dacă instituția pe care o reprezintă susține cenzura online, închiderea conturilor jurnaliștilor critici și dacă libertatea de exprimare este apărată în egală măsură pentru toți jurnaliștii, nu doar pentru cei proguvernamentali. În răspuns, Roberto Olla a spus că susține libertatea presei, dar aplicarea regulilor ține de statele membre.
ROBERTO OLLA, șefului Departamentului Instituții Democratice și Libertăți, Consiliul Europei
Susținem pluralismul și libertatea mass-media. Însă acestea sunt însoțite de reguli care trebuie aplicate de statele membre. Statele sunt responsabile de aplicarea și interpretarea acestor norme.
L-am întrebat pe Roberto Olla dacă poate fi numită democrație o situație în care critica la adresa puterii este calificată drept propagandă, iar jurnaliștii de opoziție nu se pot apăra eficient în instanță și sunt supuși presiunilor. În răspuns, oficialul Consiliului Europei a pasat și de această dată responsabilitatea într-un răspuns în care nu a spus nimic concret despre cum real ar putea fi protejată și mass-media de opoziție.
ROBERTO OLLA, șefului Departamentului Instituții Democratice și Libertăți, Consiliul Europei
Evaluarea a ceea ce este legal sau nu ține de competența statelor membre, nu a Consiliului Europei.
Autoritățile naționale interpretează astfel de situații, inclusiv în ceea ce privește interesul public și securitatea.
Protecția jurnaliștilor este asigurată în conformitate cu regulile Consiliului Europei, însă aplicarea lor ține de statele membre. Noi stabilim standardele generale, iar implementarea concretă aparține statelor.”
Totuși ținem să amintim că în ultimii ani, în Republica Moldova au fost închise 17 posturi de televiziune, printre care și postul nostru de televiziune CANAL 5, zeci de redacții și portaluri de știri, iar jurnaliștii independenți se confruntă în mod constant cu atacuri din partea celor aflați la guvernare.
De asemenea, evaluările Departamentului de Stat al SUA, arată că în țara noastră există restricții grave ale libertății de exprimare și activitatea mass-media. Documentul scoate în evidență că unii jurnaliști au fost supuși hărțuirii, intimidării și proceselor frecvente.
În această perioadă, țara a coborât vertiginos cu șapte poziții în clasamentul libertății presei, întocmit de organizația „Reporteri fără frontiere” — o consecință directă a instituirii unui mecanism netransparent și arbitrar prin care autoritățile retrag licențele media în timp record, fără nicio explicație sau transparență. Totodată, raportul Amnesty International pentru 2025, a arătat că presa din Republica Moldova se confruntă cu presiuni politice crescânde și cenzură, iar retragerea licențelor TV, sancțiunile disproporționate și intervențiile extrajudiciare au subminat independența media și libertatea presei.
La rândul lor, autoritățile au explicat închiderea instituțiilor media prin propagandă în favoarea altui stat, promovarea agresiunii și amenințarea la adresa securității naționale. Din același motiv, nouă nu ni se oferă acreditare pentru accesul în instituțiile de stat. În plus, în cazul postului nostru s-a invocat o pretinsă afiliere cu gruparea criminală Plahotniuc-Șor și preluarea conținutului și a jurnaliștilor de la posturile închise anterior.
Pentru primul motiv nu au fost prezentate niciun fel de probe, iar al doilea nu este interzis de lege. Examinarea în instanță este tergiversată din diverse motive. Mai mult, înainte de alegeri, serverul de televiziune al CANAL 5 a fost confiscat în mod absolut ilegal.





