Operațiunile civile pe Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu vor fi suspendate timp de 32 de ore și 30 de minute, potrivit unei notificări aeronautice oficiale publicate luni în sistemul internațional de informare pentru aviație.
Zborurile militare și cele de urgență vor putea opera
Măsura apare într-o astfel de informare emisă pentru Aeroportul Mihail Kogălniceanu, prin care autoritățile transmit piloților și operatorilor aerieni date despre restricții sau modificări temporare ale operațiunilor de zbor. Aceste notificări, cunoscute în aviație sub denumirea de NOTAM (Notice to Airmen), sunt folosite la nivel global și sunt publicate prin sistemele de informare aeronautică ale fiecărei țări.
Aeroportul va fi închis traficului aerian obișnuit, dar rămâne disponibil pentru operațiuni speciale sau de urgență. În continuare vor putea opera anumite categorii de zboruri considerate esențiale, precum cele militare, misiunile de căutare și salvare, zborurile de poliție aeriană, evacuările medicale și alte zboruri de urgență.
Motivul restricției nu este precizat
Motivul restricției nu este precizat. În mod obișnuit, astfel de măsuri pot fi legate de activități operaționale, exerciții sau alte situații temporare care necesită limitarea traficului civil, însă explicația exactă nu este indicată în documentul oficial.
Informația poate fi verificată în sistemele publice care afișează notificări aeronautice, inclusiv în baza de date a serviciilor de trafic aerian administrate de ROMATSA, precum și pe platforme care agregă NOTAM-uri pentru aeroporturi din întreaga lume.
NOTAM-urile sunt consultate în mod constant de companiile aeriene, piloți și operatori aeroportuari înainte de planificarea fiecărui zbor, deoarece conțin informații esențiale pentru siguranța și organizarea traficului aerian.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat miercuri, 11 martie 2026, solicitarea Statelor Unite de a disloca avioane militare americane și un contingent militar suplimentar în România, pentru a sprijini operațiunile americane în războiul din Iran. Decizia vine pe fondul unui conflict despre care analiștii spun că s-ar putea prelungi mai mult decât credea Administrația Trump. Hotărârea pune România, pentru prima dată după războiul din Irak (2003-2011), în postura de a găzdui o platformă logistică directă pentru o operațiune militară americană majoră în Orientul Mijlociu.
CSAT a aprobat dislocarea de avioane militare americane în România
Restricția vine în contextul în care Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat, pe 11 martie 2026, solicitarea Statele Unite de a disloca avioane militare și un contingent suplimentar de trupe în România. Decizia a fost luată pe fondul conflictului din Iran și al operațiunilor militare americane în Orientul Mijlociu.
Președintele Nicușor Dan a precizat că dislocarea echipamentelor și forțelor militare americane în România este temporară.
„Subliniez faptul că aceste echipamente sunt defensive și nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis. În termeni tehnici – ele sunt echipamente non-cinetice”, a declarat șeful statului după ședința CSAT.
Potrivit autorităților, Statele Unite vor trimite în România avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și sisteme de comunicații satelitare, corelate cu infrastructura militară existentă, inclusiv cu Baza Deveselu. Pentru prima dată după războiul din Irak (2003–2011), România ar putea deveni o platformă logistică directă pentru o operațiune militară americană majoră în Orientul Mijlociu.
Baza Mihail Kogălniceanu este una dintre cele mai importante facilități militare din regiune și un punct logistic esențial pentru operațiunile NATO și ale Statelor Unite. O solicitare similară fusese aprobată și în septembrie 2025 de Parlamentul României, însă atunci misiunea nu a mai fost pusă în aplicare.
