Peste o treime dintre copiii din Moldova trăiesc în sărăcie, iar aproape unul din șase se confruntă cu lipsuri severe. Situația este mai grea la sate: aproape jumătate dintre copii duc lipsă de resurse de bază, față de aproape unul din cinci în orașe.
În ultimul an, sărăcia a crescut atât în mediul urban, cât și în cel rural, ceea ce arată cât de greu le este familiilor să facă față cheltuielilor zilnice.
Copiii care cresc în familii cu trei sau mai mulți copii sunt cei mai expuși sărăciei și reprezintă 53% din total. Puțin mai bine decât aceștia, deși nu de invidiat se descrurcă cei din familiile cu un singur copil, care constituie 22%. Cei care locuiesc în gospodării mai mari, cu mai multe nuclee familiale, întâlnite mai ales la sate, au o rată a sărăciei de 41%.
Veniturile părinților contează mult: copiii din familii cu ambii părinți salariați intră în categoria celor cu cea mai scăzută rată a sărăciei – 18%, cei cu un singur părinte salariat au 29%, iar cei cu părinți care muncesc pe cont propriu sunt cei mai afectați.
Migrația părinților agravează situația: 16% dintre copii au cel puțin un părinte plecat peste hotare, iar în aceste familii rata sărăciei este mai mare – 33% și crește mai repede de la an la an.
Am încercat să aflăm ce face Ministerul Muncii și Protecției Sociale pentru a reduce sărăcia copiilor, însă ministrul Alexei Buzu nu ne-a răspuns la telefon. Anterior, el a spus că autoritățile ar trebui să facă mai mult pentru ca cei mici să simtă mai puțin efectele sărăciei.
Potrivit ministrului, familiile cu copii, mai ales cele din mediul rural, au nevoie de mai mult sprijin și de plăți sociale. Statul face tot ce poate pentru a combate sărăcia în rândul copiilor, spunea ministrul și se pare că statul nu prea face sau face, dar nu prea mult.
