ntr-un sat din județul Maramureș, aproximativ 50 de fete minore sunt gravide. Unele dintre ele nu au împlinit nici 12 ani. Cazul, relatat de Antena 3 CNN, a fost descoperit nu de autorități, ci de presă. Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Maramureș a recunoscut că nu avea cunoștință despre amploarea fenomenului scrie totuldespremame.ro
E greu de citit și e greu de dus această știre. În spatele acestor cifre seci sunt fetițe care nici nu au apucat să-și trăiască copilăria și sunt deja mame. 50 de minore, unele sub 12 ani! Și nimeni, nicio autoritate, nu a știut.
„Am aflat și noi din presă. Am trimis imediat echipe în teren pentru a verifica aceste informații”, a declarat pentru presă un reprezentant al DGASPC Maramureș, după ce jurnaliștii au semnalat cazul. Inspectorul școlar pe minorități din cadrul Inspectoratului Școlar Județean în Maramureș spune că dintre aceste fetițe-mame, doar 3 mai frecventează școala. Și se știe, probabil, despre cazul lor doar pentru că primesc bursa specială pentru „mame minore”.
Când copiii nasc copii, unde sunt adulții?
Știu că nu este un caz izolat, și că situația se regăsește mai ales în mediile defavorizate sau în zonele cu puternice comunități de etnie rromă. Însă nu cred că ar trebui să mai ridicăm din umeri când auzim asemenea știri. Nu mai putem rămâne impasibili, vorbim, totuși, despre sarcini la niște vârste foarte fragede. La 10-11 ani, corpul unei fetițe abia se conturează, cum poate să susțină – fizic și emoțional – zămislirea unui copil?
UNICEF, Salvați Copii și alte astfel de organizații realizează periodic studii și atrag atenția asupra gravității situației de la noi în țară. Potrivit unui raport UNICEF, în România rata nașterilor în rândul fetelor de 10–14 ani este de 8,5 ori mai mare decât media europeană, iar la grupa de vârstă 15–19 ani, de 3,4 ori mai mare.
România și Bulgaria conduc, an de an, clasamentele Eurostat privind numărul de nașteri la adolescente. Rata în România este în jur de 34 de nașteri la mia de fete între 15 și 19 ani, iar în Bulgaria, 37 la mie. Spre comparație, în alte state din UE, precum Țările de Jos, Danemarca sau Slovenia, rata este sub 5 la mie! E o prăpastie pe care nu o mai putem ignora.
Un studiu recent realizat de Salvați Copiii ne arată că aproape jumătate (45%) dintre nașterile din mame sub 15 ani din statele Uniunii Europene provin din România, unde unu din zece nou-născuți are o mamă adolescentă. Cu toate că România a dat în 2022 doar 4,59% din nașterile din UE, procentul ajunge la 28,14% pentru nașterile din mame sub 18 ani și la 44,17% pentru cele provenind de la mame care nu au împlinit 15 an!
Ce ne arată studiile
- Una din trei fete care în prezent sunt mame/gravide minore a rămas însărcinată pentru prima dată în jurul vârstei de 15 ani sau mai puțin.
- Pentru mai mult de o treime dintre fetele care au rămas însărcinate în jurul vârstei de 15 ani sau mai puțin, diferența dintre ele și partenerul lor este de 5 ani sau mai mare.
- Una din șase minore însărcinate nu a fost pe parcursul sarcinii nici la medicul de familie, nici la medicul ginecolog pentru monitorizarea evoluției intrauterine a copilului.
- Una din trei fete gravide în perioada minoratului are mamă care a născut la rândul ei primul copil înainte de a împlini 18 ani;
Sunt cifre care ar trebui să ne alarmeze. Repet, vorbim despre copii care nasc copii! Ne trebuie mai mult decât o broșură împărțită prin școlile din țară. Ne trebuie mai mult decât „vom analiza situația și – dacă se adeverește – vom lua măsuri”.
„Soluțiile trebuie să fie complexe și coerente, pentru că acest fenomen este mult mai mult decât o problemă medicală – este o problemă de sărăcie, de excluziune și de discriminare”, subliniază și experții de la UNICEF.
Și, totuși, care sunt soluțiile?
Da, situația cere implicarea și educarea tuturor adulților din jurul acestor copii. Și nu mai e timp de pierdut. România se aliniază, pe hârtie, tendințelor Uniunii Europene în ce privește sănătatea reproductivă, dar realitatea din satele noastre ne spune altceva. Fetițele care devin mame la 12 ani nu pot aștepta „strategii pe termen lung”.
Ce ar trebui făcut? Tot ce cer ONG-urile de ani de zile: educație sexuală adaptată vârstei, acces gratuit la contracepție, sprijin psihologic și social real pentru fete, echipe mobile în zonele vulnerabile, formare pentru personalul medical și social. Nu conferințe de presă, ci intervenții bine gândite și atent țintite. Nu mai e timp să împărțim pliante și vorbe goale!
În plus, trebuie „exorcizat” odată pentru totdeauna demonul ăsta al educației sexuale în școli. Trebuie combătută stigma și discriminarea prin fapte concrete la firul ierbii. Nu mai e cazul să aflăm astfel de știri strigătoare la cer despre fetițele din România. Pe copiii aceștia nu-i ajută nici statisticile, nici anchetele post factum, nici promisiunile deșarte. Au nevoie de protecție acum. Pentru că ele nu sunt „cazuri sociale”. Sunt copii.
