Pe râul Bîc practic nu mai curge apă. Unul dintre factorii care a dus la secarea lui sunt lucrările de curățare și betonare a albiei. Chișinăuienii sunt bucuroși că este scos gunoiul din râu, acumulat de-a lungul anilor în cantitate de circa 25 de mii de metri cubi. Ecologistii trag însă un semnal de alarmă și prevăd probleme mai mari decât erau înainte.
Râul Bîc seamănă mai mult acum cu un pârâu, iar pe anumite porțiuni secate complet se fac lucrări tehnice, despre care primarul Ion Ceban a anunțat pe pagina sa de Facebook.
„Pe râu au loc lucrări de salubrizare și întreținere. Periodic, intervenim după necesitate pe segmentele deja curățite pentru a asigura durabilitatea lucrărilor. În paralel, continuă lucrările de curățire și de betonare a albiei râului Bîc”, a scris Ion Ceban.
Locuitorii capitalei au păreri diferite față de aceste lucrări.
„Este necesară reparația, dar asta doar dacă orașul are bani. Acest lucru ar fi trebuit să se facă acum 20 de ani, dar bine că cel puțin acum se desfășoară”.
„Mereu era stufăriș aici, oameni fără adăpost, murdărie, gunoi. În asta se poate transforma un râu dacă nu se face nimic”.
„Aici, când a fost scos gunoiul, era atât de mult… 50-60 de camioane!”.
„Nu mai e timp de așteptat. Toată lumea plânge peste tot, tot orașul strigă: vreau reparații!!!”.
Betonarea albiei are loc din direcția străzii Petru Rareș spre Mihai Viteazul. Muncitorii au curățat deja 400 de metri lungime și această porțiune este treptat „îmbrăcată” în beton. Acum se lucrează la un tronson de 40-50 de metri de-a lungul străzii Albișoara. Potrivit muncitorilor, doar pentru această porțiune au fost folosite deja câteva zeci de tone de beton, aproximativ 80 de metri cubi de pietriș și 60 de metri cubi de moloz și sute de metri de plasă de zale, care întărește structura.
ADRIAN URSU, inginer: „Râul Bîc are o lățime de 12 metri. Blocăm cu banda de 6 metri pe 40 de metri lungimea râului, executăm lucrări, blocăm următorii 6 metri, drenăm apa și ne deplasăm lateral. Sub presiune puternică punem scânduri, piatră zdrobită, plasă, turnăm beton. Acesta va fi noul fund al râului”.
Lățimea canalului de beton prin care va curge Bîcul este de 12 metri, înălțimea este de 5,40 m. Mai sunt încă 350 de metri din albia care nu au fost aduse în ordine. Potrivit muncitorilor, lucrările de betonare a doar acestor 40 de metri vor dura două-trei săptămâni.
ADRIAN URSU, inginer: „Depinde cum va fi vremea. Dacă în zona râului Bîc cad ploi abundente și nivelul apei crește, nu vom mai putea lucra. Apa se poate ridica cu un metru sau cu un metru și jumătate, pentru că toate apele pluviale se varsă în Bîc”.
Până la sfârșitul acestui an este planificată degajarea albiei până la podul din strada Mihai Viteazul. Cu toate acestea, potrivit ecologiștilor, măsură este nu doar ineficientă, ci și dăunătoare râului și ecosistemului în ansamblu. Banii cheltuiți pentru aceste lucrări puteau fi folosiți mult mai eficient și mai ecologic, spun ei.
ILIA TROMBIȚCHII, ecolog, doctor în științe biologice: „Au acționat în tradiționalul spirit de îngropare a banilor. Acest lucru se întâmplă și acum, deoarece cea mai bună modalitate de a reabilita un râu, este restabilirea curgerii naturale a lui. Betonul omoară râul. Nu vor mai exista acele organisme care ar trebui să fie, care contribuie la autocurățarea râului”.
Potrivit lui Trombițchii, colmatarea râului Bâc va reapărea în maxim 3-4 ani. Iar restaurarea ecosistemului va necesita mult mai multe fonduri. Potrivit ecologului, a fost necesar, în primul rând, să se ocupe de apele care intră anual în râul Bic din stațiile de epurare din Chișinău, Anenii Noi și alte localități. Asta înseamnă mai mult de 2 mii de tone de azot și alte substanțe nocive.
Toate ajung mai târziu în Nistru, care servește drept sursă de apă potabilă pentru locuitorii capitalei.
La rândul său, primăria spune că lucrările vizează eliminarea riscului de inundații, precum și prevenirea acumulării de nămol în albia râului. Mai mult, la elaborarea proiectului, specialiști de la Agenția pentru Protecția Mediului și de la Inspectoratul pentru Protecția Mediului au efectuat o expertiză.
TUDOR GÂRBU, consilierul primarului general pe probleme locativ-comunale: „Noi avem ecologiști oficiali și sunt ecologiști care știu doar să critice. Când ni s-a dat acest proiect la comanda noastră, s-a făcut o examinare obligatorie, un act obligatoriu, pentru a stabili dacă era posibilă sau nu realizarea acestor lucrări. De aceea am primit finanțare. Fără aceste acte nu s-ar fi dat bani de la bugetul de stat”.
Potrivit consilierului, costul total al proiectului de curățare a întregii albii a Bîcului, cu lungimea de 18 km, este de circa 34 de milioane de lei. 15% din această sumă provine de la bugetul municipal, restul din Fondul Ecologic Național. Totodată, potrivit site-ului primarului Ion Ceban, bani pentru proiectul de reabilitare a râului Bîc vor mai veni din trei surse: Banca Europeană de Investiții – 8 milioane de lei, alte 8 milioane de lei de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și dintr-un grant de 4 milioane de lei.
