În perioada pandemiei victimele violenței domestice nu se simt în siguranță alături de agresori. Unele din victime, în majoritatea cazurilor femei și copii, rabdă actele de agresiunile, calificându-le ca fenomene trecătoare, altele, însă, au curajul de a se adresa autorităților ca să fie protejate. În aceste cazuri, camerele de plasamente de urgență devin cuibul lor temporar, transmite Agora.MD.
Pe Elena am întâlnit-o la camera de plasament de urgență a victimelor violenței în familie din raionul Fălești. Tânăra mamă se zbenguia cu băiețelul ei, un ghiduș de cinci ani, care zâmbea ori de câte ori îi întâlneai privirea jucăușă.
Elena a ajuns la acest Centru după ce a fost bătută de soț de mai multe ori. A vrut să se adreseze autorităților pentru a le spune prin ce calvar trecea, însă, de rușine de lume sau teamă de familie nu o făcea. O descurajau și persoanele apropiate.
„Să rabd că așa e în toate familiile”
„Soțul mă bătea de mult timp, dar vecinii și părinții îmi spuneau să rabd pentru că așa e în toate familiile. Ultima dată m-a bătut în așa fel că a doua zi mă simțeam foarte rău. Am mers la medicul din sat să-mi dea careva medicamente. După ce doamna doctor mi-a văzut vânătăile pe spate, m-a întrebat de unde sunt, iar eu nu am avut încotro și i-am povestit ce s-a întâmplat. Doamna medic mi-a propus să vin pentru câteva zile la acest Centru. Eu am acceptat pentru că până acum nimeni nu a vrut să mă ajute”, povestește tânăra mama care tresărea ori de câte ori rostea câte un cuvânt sinonim cu bătaia, retrăind, parcă momentele de groază prin care a trecut.
Victimă a violenței domestice: „Acum am înțeles că nu este normal ca soția să fie bătută de soț”
Tânăra mama spune că la Centru a fost ajutată atât de personal, cât și de polițist. „Aici doamnele au discutat cu mine, polițistul de sector s-a implicat și lucrează cu soțul meu. După câteva zile în care am avut ocazia să discut cu diferiți oameni de aici și cu doamna psiholog, deja știu unde să mă adresez dacă voi mai avea nevoie de ajutor. Acum am înțeles că nu este normal ca soția să fie bătută de soț”, afirmă Elena, precizând că mai înainte nu a avut parte de consiliere psihologică ori de câte ori era maltratată.
Conform datelor oferite de Inspectoratul de Poliție Fălești, în raion sunt înregistrate 42 de cazuri de violență dintre care 40 cu ordin de restricție.
Maria Vacarciuc, șefa Camerei de plasament spune că centrul nu este mare, este dotat pentru găzduirea a două victime ale violenței domestice. Acestea pot sta aici maxim trei zile. „Victima este plasată de Inspectoratul General de Poliție, de medicul de familie sau de asistentul social comunitar. Victima este examinată de medical legist, apoi este instruită cum să se protejeze de agresor”, susține Maria Vacarciuc.
Specialista precizează că toate victimele violenței domestice beneficiază de consiliere psihologică. Ea mai menționează că termenul de plasament poate fi prelungit la solicitarea psihologului, care motivează că victima mai are nevoie de ședințe psiho-terapeutice.
Nu se adresează autorităților de rușine, de gura lumii sau de frica de a nu își pierde copiii
În opinia Violetei Andriuța, avocată la Centrul de Drept al Femeilor (CDF), victimele violenței în familie se tem sau se intimidează să sesizeze aceste acte violențe. „Fiecare femeie care se află într-o relație abuzivă își are istoria sa și motivele din care tolerează violența și nu sesizează autoritățile. De cele mai multe ori femeile îmi spun că tolerează actele de violență în familie de dragul copiilor, din frică, rușine, sunt dependente economic și emoțional de agresor, neîncredere în sistemul de justiție, din neînțelegerea că se află într-o relație abuzivă”, menționează avocata. Apărătoarea spune că violența nu are scuze.
„Femeile trebuie să conștientizeze faptul că relațiile sănătoase nu sunt abuzive. Sunt multe modalități de a face față problemelor care apar în relație iar violența nu poate fi justificată. Tolerând violența, își fac rău sie însuși și copiilor care suferă odată cu ele iar denunțarea actelor de violență nu este o faptă rușinoasă, ba din contra îi poate salva viața”, conchide experta.
Și agresorul are nevoie de ajutor
La rândul său, Emilia Ciobanu, șefa Direcției Asistență Socială, Protecție a Familiei și Copilului Fălești, spune că este important ca atât instituțiile statului, cât și oamenii să fie receptivi la un caz de violență în familie și e foarte important să înțeleagă că acest fenomen nu trebuie tolerat.
„Toți trebuie să întreprindem acțiuni corespunzătoare, astfel ca fiecare cetățean să înțeleagă și să se conștientizeze că nu trebui de admis un astfel de fenomen”, spune Emilia Ciobanu.
Aceasta pledează și pe faptul că și agresorul are nevoie de ajutor, atunci când victima este în acest Centru de plasament. „Referitor la agresori, este o problemă la nivel național. Sunt dezvoltate puține centre. Ei tot sunt categoria de beneficiari care trebuie ajutați. Ar trebui să ne implicăm ca să îi asistăm”, spune șefa DASPF din Fălești.
Lege care interzice violența în familie
Cu patru ani în urmă, legiuitorii au adoptat Legea nr.45-XVI cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie. Potrivit acestui act legislative, violenţa în familie reprezintă actele de violenţă fizică, sexuală, psihologică, spirituală sau economică, cu excepţia acţiunilor de autoapărare sau de apărare a altei persoane, inclusiv ameninţarea cu asemenea acte, comise de către un membru de familie în privinţa altui membru al aceleiaşi familii, prin care s-a cauzat victimei prejudiciu material sau moral.
