Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a cerut sprijinul Comitetului European al Regiunilor pentru monitorizarea reformei administrației publice locale din Republica Moldova, invocând semnale „îngrijorătoare” privind deteriorarea democrației locale. Declarațiile au fost făcute la Bruxelles, în cadrul Zilelor Extinderii UE și al ședinței Grupului de lucru pentru Republica Moldova.
Integrarea europeană a Republicii Moldova și reforma administrației publice locale au fost discutate pe 2 și 3 iunie, la Bruxelles, în cadrul Zilelor Extinderii Uniunii Europene și al ședinței Grupului de lucru pentru Republica Moldova al Comitetului European al Regiunilor.
În cadrul reuniunii, Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a cerut sprijin european pentru monitorizarea atentă a reformei teritoriale și pentru facilitarea unui dialog instituțional „autentic”, pe fondul unor semnale privind înrăutățirea situației democrației locale.
Directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, a declarat că Republica Moldova traversează o situație „paradoxală”.
„Pe de o parte, există consens asupra necesității vitale de a realiza reforma administrației publice locale și nimeni nu contestă această nevoie. Pe de altă parte, acest consens lipsește în totalitate privind motivele, graba, metodele folosite și direcțiile reformei”, a afirmat acesta.
Potrivit CALM, în ultimii ani au fost înregistrate progrese importante în relația dintre autoritățile locale și Guvern, inclusiv în domeniul finanțelor publice locale, transparenței și dialogului instituțional. Totuși, organizația susține că, în ultima perioadă, situația s-ar fi deteriorat rapid.
„În pofida acestor progrese importante, constatăm cu îngrijorare că, în ultima perioadă, are loc o înrăutățire rapidă a situației democrației locale din Republica Moldova în toate domeniile principale”, se arată în comunicatul CALM.
Printre problemele semnalate se numără reducerea dialogului dintre CALM și Cancelaria de Stat, plafonarea taxelor locale, presiunile asupra aleșilor locali și intensificarea controlului administrativ.
Organizația atrage atenția și asupra modului în care este promovată reforma administrației publice locale. Reprezentanții CALM susțin că unele autorități locale se simt constrânse să accepte amalgamarea.
„Autoritățile locale se simt constrânse, fiind puse în situații absurde, de a alege să se autodesființeze/autolichideze ‘benevol’ cu mâinile proprii sau cu mâinile Guvernului”, afirmă organizația.
CALM critică și pragul de 3.000 de locuitori stabilit pentru amalgamarea primăriilor, considerând că acesta poate genera discriminări și blocaje administrative.
Totodată, reprezentanții autorităților locale avertizează că o reformă percepută drept impusă ar putea duce la proteste, contestări în instanță și creșterea tensiunilor sociale.
„Dacă reforma este percepută ca impusă, comunitățile pot reacționa prin proteste, contestări în instanță sau chiar prin refuzul de a aplica noile reguli”, avertizează CALM.
Organizația consideră că soluția nu constă în lichidarea satelor și primăriilor, ci într-un model bazat pe cooperare și autonomie locală, inspirat din exemple europene precum Franța, Germania și Cehia.
„Nu lichidării primăriilor – da amalgamării serviciilor!”, este mesajul transmis de CALM.
Potrivit organizației, satele trebuie să-și păstreze statutul juridic, primarul și consiliul local, iar eficiența administrativă să fie obținută prin cooperare intercomunitară în gestionarea serviciilor publice.
În concluzie, CALM cere reluarea dialogului instituționalizat privind reforma administrației publice locale și identificarea unor soluții care să protejeze autonomia locală și principiile democratice.
„Nu poți privi o administrație publică locală doar din punct de vedere strict economic și matematic. Există un șir mare de aspecte administrative, culturale, tradiționale, de coeziune socială și identitare, extraordinar de importante în înțelegerea a ceea ce înseamnă o colectivitate locală și democrație locală”, a declarat Viorel Furdui.
