O nouă încercare de a subordona Găgăuzia. Astfel au reacționat în autonomie unii lideri de opinie și experți la declarația vicepreședintelui Comisiei Electorale Centrale. Pavel Postica a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă că alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei ar putea avea loc în această vară doar dacă autonomia va reuși să iasă din criza juridică prelungită.
Potrivit vicepreședintelui CEC, scrutinul trebuie organizat în baza legislației adoptate de autoritățile centrale, care, în opinia reprezentanților autonomiei, nu ține cont de drepturile legale ale regiunii cu statut special, unde există propria legislație electorală.
PAVEL POSTICA, vicepreședinte al CEC
Este realist ca în vara acestui an să fie organizat scrutinul, în cazul în care colegii din autonomie vor parcurge toate procedurile legale pentru desemnarea și numirea membrilor organului electoral central, stabilirea datei alegerilor și elaborarea unui act juridic care ar clarifica supremația legislației electorale naționale asupra actelor normative ale regiunii. Evident, cu excepția acelor particularități care vizează nemijlocit organizarea scrutinului regional.
Acest lucru trebuie să fie clar — trebuie adoptat un act juridic care să reglementeze exclusiv acele particularități ale organizării alegerilor regionale. Pentru că regulile generale de organizare a unui scrutin în Republica Moldova sunt stabilite în Codul electoral.
Potrivit juristului Dmitri Kiseev, noul Cod electoral adoptat de PAS în 2022 nu ține cont de prevederile legii privind statutul juridic special al Găgăuziei și, în fapt, privează regiunea de drepturile sale autonome în organizarea alegerilor. Principala contradicție vizează numirea membrilor CEC din Găgăuzia.
La Chișinău se dorește ca toți candidații să fie verificați de SIS și alte structuri, iar aprobarea lor să fie făcută de Comisia Electorală Centrală. Acest lucru nu este prevăzut în legislația autonomiei, afirmă Dmitri Kiseev.
El își exprimă temerile că, în acest mod, Chișinăul va încerca să preia controlul asupra CEC din autonomie și amintește că în decembrie anul trecut trei din cei patru candidați la funcția de membri ai CEC Găgăuzia, propuși de Adunarea Populară, au fost blocați pe motiv că, potrivit informațiilor SIS, s-ar afla în zona de risc. Expertul consideră că astfel Chișinăul va elimina candidații incomozi și va prelua controlul asupra CEC din Găgăuzia.
DMITRI KISEEV, jurist
Articolul 16 stabilește cine nu poate fi membru al organelor electorale. Lista este foarte largă. Sunt persoane suspectate sau învinuite de comiterea unei infracțiuni, persoane declarate de Curtea Constituțională drept membri ai unui partid neconstituțional — știm la ce partid se face referire, persoane care au anumite nereguli constatate de Autoritatea Națională de Integritate. Acest articol poate fi aplicat foarte larg. Domnul Postica spune că la alegerile din Găgăuzia articolul 16 din Codul electoral al Moldovei trebuie aplicat integral.
Deși în legea noastră asemenea prevederi nu există. La noi, o persoană nu poate candida doar dacă are antecedente penale. Atât. Care are dreptul de a fi ales în autoritățile publice. Articolul 16 este însă mult mai amplu. Și în aceste condiții politice, vedem cum partide nu au fost admise la alegerile parlamentare. Nu dorim repetarea unei asemenea filtrări și la alegerile din Găgăuzia, care întotdeauna s-au desfășurat după alte criterii.
La rândul său, vicepreședintele interimar al Adunării Populare a Găgăuziei Georghe Leiciu a declarat într-un interviu pentru CANAL 5 că în 2025 APG a adoptat amendamente la Codul electoral regional, care țin cont de prevederile legislației naționale. Însă documentul a fost blocat la Curtea de Apel Cahul și de peste un an nu este examinat.
După consultări cu CEC, s-a decis soluționarea problemei printr-o hotărâre a APG. Săptămâna viitoare este planificată aprobarea noii componențe a CEC Găgăuzia, a menționat Leiciu. El a amintit că legea privind statutul juridic special al Găgăuziei nu a fost abrogată și rămâne în vigoare, iar autonomia se conduce după aceasta.
GHEORGHE LEICIU, vicepreședinte interimar al Adunării Populare a Găgăuziei
Am pregătit proiectele acestor hotărâri, le-am transmis CEC-ului republicii și sperăm că vor fi examinate și că vor fi de acord cu propunerile noastre, fără a împiedica organizarea alegerilor. În ceea ce privește poziția domnului Postica, că alegerile nu vor avea loc dacă în Găgăuzia nu se va respecta litera și spiritul Codului electoral al Republicii Moldova — vreau să spun că noi tocmai asta facem.
Ne conducem de legea specială privind statutul juridic special al Găgăuziei, care derivă din articolul 111 al Constituției Republicii Moldova, precum și din articolul 155 al Codului electoral, care spune clar că alegerile în Găgăuzia se desfășoară în conformitate cu normele legislației locale și ale legislației Republicii Moldova, adică cu particularitățile stabilite de legea locală. De altfel, aceasta nu diferă esențial de legislația republicană. Probabil există anumite nuanțe care nu ne sunt pe deplin cunoscute, în afară de cele formale — cum ar fi denumirea organului.
Activistul civic Mihail Vlah consideră că această situație este o tentativă de limitare a competențelor autonome ale regiunii. În opinia sa, Chișinăul încearcă să anuleze realizările obținute de Găgăuzia în anii ’90. Vlah s-a arătat indignat de lipsa de reacție a comunității internaționale față de situația din autonomia găgăuză.
MIHAIL VLAH, activist civic
Legea privind statutul juridic special este una constituțională, specială. Ceea ce a adoptat PAS și elita guvernamentală în 2022, ajustând Codul electoral astfel încât să elimine complet autonomia Găgăuziei, nu are nimic comun cu realitatea. În ultimii 30 de ani, Găgăuzia și-a organizat singură alegerile. Astăzi partidul de guvernământ încearcă să lichideze definitiv autonomia pentru a uzurpa puterea în toată țara.
Am văzut cum s-au desfășurat alegerile parlamentare, cum au fost eliminate partidele incomode, cum au avut loc alegerile prezidențiale și referendumul. Evident, sunt nemulțumiți de existența unei autonomii cu drepturi speciale și planifică ca acel 3% în care au încredere — acea elită, consumatorii de granturi, primarii loiali partidului de guvernământ — să conducă întreaga Găgăuzie.
Chișinăul încearcă să convingă locuitorii autonomiei, prin resursele sale și prin intermediari, că partea găgăuză ar încălca legea și că alegerile nu au loc din cauza acesteia. Este o minciună. Vedem permanent dezinformare și este trist că diplomații europeni acreditați în Republica Moldova privesc în tăcere cum este distrusă regiunea autonomă.
Menționăm că anterior partidul de guvernământ PAS a respins orice acuzații privind presiunile asupra autonomiei, iar instituțiile statului au subliniat că acționează exclusiv în conformitate cu legea. Procesul electoral în Găgăuzia este practic blocat de câteva luni.
Motivul îl constituie disputa privind armonizarea legislației regionale cu Codul electoral național, intrat în vigoare în 2023. Autonomiei i-a fost acordat un an pentru adaptare, însă, potrivit vicepreședintelui CEC Pavel Postica, Comratul nu a respectat termenul, ceea ce a dus la litigii judiciare și la blocarea procedurii.
În Găgăuzia se afirmă însă că, în tot acest timp, s-a sperat că Chișinăul va ține cont de drepturile legale ale autonomiei și nu va insista asupra introducerii unor norme care contravin. Dar Chișinăul pare să nu înțeleagă sau nu vrea să înțeleagă acest lucru și insistă pe poziția sa.
Situația s-a complicat prin faptul că mandatul actualei componențe a Adunării Populare a expirat. Formal, deputații pot lua doar decizii administrative – stabilirea datei alegerilor și aprobarea noii componențe a comisiei electorale.
De menționat că anterior alegerile pentru Adunarea Populară fuseseră planificate pentru 22 martie, dar au fost anulate în urma deciziei Curții Supreme de Justiție, care a admis plângerile Cancelariei de Stat și a anulat actele Adunării Populare, considerându-le ilegale. În Adunarea Populară a Găgăuziei se aleg 35 de deputați pe circumscripții uninominale, pentru un mandat de patru ani.
