Un protest uriaș a avut loc, sâmbătă, pe Străzile din Tel Aviv. Peste 120.000 de israelieni au ieșit din case și au scandat lozinci împotriva guvernului condus de de Benjamin Netanyahu pe care l-au acuzat de ”politicilor antidemocratice” şi „fasciste”. Noul guvern este cel mai de dreapta şi cel mai religios din istoria Israelului, potrivit EFE, citată de digi24.ro.
Mulțimea umană a depăşit aşteptările organizatorilor, care îşi propuseseră să strângă circa 100.000 de manifestanţi, după ce sâmbăta trecută participaseră 80.000 de oameni. În plus, circa 4.000 de persoane au protestat la Ierusalim, 6.000 în Haifa şi 1.000 în Beer Şeva, potrivit estimărilor poliţiei. „Copiii şi nepoţii noştri au dreptul să trăiască într-o ţară democratică.
Sunt multe curente extremiste, religioase, aproape mesianice în acest guvern. Când am venit în această ţară, era o naţiune în esenţă laică, în care se putea trăi liber. Dar acum ne îngrădesc drepturile”, a declarat Diego, un cercetător argentiniano-israelian care a venit în ţară în 1987.
„Corupţii nu numesc judecătorii”, „Bibi = Putin” sau „Drepturile omului sunt pentru toţi” au fost doar câteva dintre pancartele purtate de manifestanţi, care au scandat „Democraţie” şi „Israelul nu este o dictatură”.
Politicieni de opoziţie s-au alăturat manifestanţilor încă de la început, iar sâmbătă, pentru prima dată, a asistat la proteste şi fostul premier şi lider al opoziţiei, centristul Yair Lapid. „Oameni care-şi iubesc ţara au venit să apere democraţia, tribunalele sale, ideea de coexistenţă şi de bine comun”, a declarat Lapid în faţa mulţimii şi a promis „să nu cedeze, până la victoria finală”.
Polemica reformă judiciară, care a parcurs paşi importanţi în Knesset (parlamentul israelian) şi care subminează independenţa justiţiei, şi invalidarea de către Curtea Supremă a desemnării ca ministru a liderului ultraortodox Aryeh Deri, găsit vinovat de fraudă fiscală, în timp ce acesta se agaţă de post şi caută o portiţă pentru a eluda decizia, au fost declicul care a determinat tot mai mulţi israelieni să iasă în stradă pentru a treia sâmbătă la rând.
Una dintre prevederile reformei judiciare stipulează că o majoritate simplă de legiuitori poate schimba sentinţe sau decizii ale Curţii Supreme şi că înaltul tribunal îşi pierde capacitatea de a invalida numiri în înalte funcţii guvernamentale, ceea ce ar zdruncina fundaţiile democraţiei şi separarea puterilor în stat.
