Maia Sandu susține că nu a știut nimic despre faptul că verișoara sa încasa până la 10.000 de euro pe lună, fiind angajată la întreprinderea de stat MoldATSA și lucrând, în același timp, pentru Cancelaria de Stat. Igor Grosu o exclude din PAS pe Anastasia Taburceanu, precum și conducerea Metalferos, pe fondul scandalurilor izbucnite la întreprinderile de stat.
De parcă verișoara președintelui și-ar fi stabilit singură acest salariu. Dar ce facem cu ceilalți funcționari? Verișoara Maiei Sandu și conducerea Metalferos sunt departe de a fi singurii oameni promovați de PAS care au fost bine remunerați în structurile statului și au încasat venituri consistente din mai multe surse. Este vorba despre un întreg sistem construit de Partidul Acțiune și Solidaritate.
Doar că anume acești oameni au avut ghinionul să ajungă în centrul scandalului, consideră criticii PAS. În țară există numeroase întreprinderi de stat în care conducerea numită de PAS primește salarii foarte mari, iar membrii consiliilor de administrație încasează remunerații consistente pentru participarea la doar câteva ședințe pe an.
Ce se întâmplă cu aceștia? Sau este nevoie de încă o scurgere de informații și de un nou scandal mediatic pentru ca PAS să reacționeze de ochii lumii, iar Maia Sandu să iasă în fața presei și să declare din nou că nu a știut nimic? Recent, de exemplu, prim-ministrul Alexandru Munteanu a concediat angajații Corpului său de Control – instituție care monitorizează activitatea tuturor structurilor guvernamentale.
ALEXANDRU MUNTEANU, prim-ministru
Funcțiile publice nu sunt un privilegiu, ci o responsabilitate. Iar atunci când încrederea este pierdută, singura soluție corectă poate fi schimbarea.
Ca urmare a concedierii s-a aflat că unul dintre acești funcționari, Vasile Bolduratu, nu doar că primea un salariu de 44 de mii de lei de la stat, ci a mai câștigat aproximativ 490 de mii de lei în calitate de membru al consiliilor de administrație din trei întreprinderi de stat și trei societăți pe acțiuni. De exemplu, anul trecut, Loteria Națională a Moldovei i-a achitat 106 mii de lei, iar Î.S. „Nodul Hidroenergetic Costești” – 105 mii de lei.
Astfel de venituri suplimentare consistente, obținute din „activități paralele”, sunt încasate de mulți funcționari. În unele cazuri, acestea sunt mai mici decât salariul de bază, iar în altele îl depășesc cu mult. De exemplu, secretarul de stat al Ministerului Finanțelor Ion Gumene a încasat în anul 2025 un salariu de 617 mii de lei. În plus, a primit aproape 300 de mii de lei drept remunerație pentru activitatea desfășurată în consiliile de administrație ale unor întreprinderi cu capital de stat – Cricova, Poșta Moldovei, Loteria Națională și altele.
În cazul secretarului de stat al Ministerului Energiei Carolina Novac situația este cu totul diferită. Salariul său în 2025 a fost de 546 de mii de lei, însă remunerațiile primite în calitate de reprezentant al statului în întreprinderi de stat și societăți pe acțiuni au ajuns la aproape 2 milioane 300 de mii de lei. Dintre aceștia, 2,2 milioane de lei au fost încasați doar pentru exercitarea funcției de membru al Consiliului de Supraveghere al SA „Moldovagaz”, care se întrunește o dată la trei luni.
Partidul PAS a venit la putere în 2021 promițând implementarea unei ample reforme și „restabilirea ordinii” la întreprinderile de stat, eradicarea corupției și readucerea activelor în bugetul de stat. La acea vreme, aproape toți reprezentanții PAS făceau la unison astfel de promisiuni.
VLADIMIR BOLEA, candidat la funcția de deputat din partea PAS (2021)
Pentru a salva țara, trebuie să punem capăt furturilor din întreprinderile de stat, agenții și instituții.
PAS însă nu doar că nu a desființat sistemul pe care îl critica atât de vehement, ci a oferit posibilitatea unui cerc mult mai larg de „oameni buni” să câștige bani din proprietatea statului decât era înainte. După cum a scris pe rețelele sociale expertul economic Dumitru Barbălat, în prezent toată lumea se arată indignată că secretarii de stat, funcționarii din aparatele Președinției, președintelui parlamentului și premierului, viceprim-miniștrilor sau miniștrilor, fiind membri ai organelor de conducere ale întreprinderilor de stat și societăților comerciale cu capital de stat, încasează „recompense” de câteva ori mai mari decât salariul lor de bază. Iar conducerea țării afirmă că nu a știut nimic despre acest lucru.
„Toate acestea sunt absurdități. Totul a început cu inițiativa legislativă nr. 293 din 19 octombrie 2021 a președintelui de atunci al Comisiei juridice a parlamentului Olesea Stamate, care, chipurile din proprie inițiativă, a propus acest proiect. Parlamentul l-a adoptat pe 4 noiembrie. Igor Grosu a semnat legea în aceeași zi, iar Maia Sandu a promulgat-o tot în aceeași zi”, scrie Bărbalat.
„Esența documentului constă în faptul că Legea privind statutul personalului din cabinetele persoanelor cu funcții de demnitate publică a fost completată cu un alineat suplimentar, prin care, prin derogare de la prevederile alineatului precedent al aceluiași articol, funcționarilor din cabinetele demnitarilor li s-a permis să desfășoare activități remunerate în consiliile de administrație ale întreprinderilor de stat și ale societăților pe acțiuni în care statul deține cote din capitalul social”.
DUMITRU BARBĂLAT, expert economic
„Toate acestea sunt absurdități. Totul a început cu inițiativa legislativă nr. 293 din 19 octombrie 2021 a președintelui de atunci al Comisiei juridice a parlamentului Olesea Stamate, care, chipurile din proprie inițiativă, a propus acest proiect. Parlamentul l-a adoptat pe 4 noiembrie. Igor Grosu a semnat legea în aceeași zi, iar Maia Sandu a promulgat-o tot în aceeași zi.
Esența documentului constă în faptul că Legea privind statutul personalului din cabinetele persoanelor cu funcții de demnitate publică a fost completată cu un alineat suplimentar, prin care, prin derogare de la prevederile alineatului precedent al aceluiași articol, funcționarilor din cabinetele demnitarilor li s-a permis să desfășoare activități remunerate în consiliile de administrație ale întreprinderilor de stat și ale societăților pe acțiuni în care statul deține cote din capitalul social”.
În continuare totul a fost simplu, susține expertul: Agenția Proprietății Publice a numit imediat o serie întreagă de „oameni buni” în astfel de funcții bine remunerate, cu venituri de peste 1–2 milioane de lei pe an.
De exemplu, consilierul de atunci al președintelui Maia Sandu și fostul ei coleg de facultate Veaceslav Negruța a devenit membru al Consiliului de Supraveghere atât la Moldovagaz, cât și la MoldATSA, beneficiind de remunerațiile aferente. Dacă în 2022, în calitate de consilier prezidențial, a primit un salariu de 268 de mii de lei, la Moldovagaz remunerația sa a depășit 1 milion 7 mii de lei, adică a fost de șase ori mai mare decât salariul.
Iar acum Maia Sandu apare în fața presei și declară că nu a știut nimic, că ceea ce s-a întâmplat reprezintă o eroare de sistem și cere efectuarea unei „curățenii generale” în structurile statului. În 2021, după venirea la putere, PAS a desfășurat deja o astfel de „curățenie generală” sub sloganul eliminării corupților din sistem. Dar rezultă că în locurile eliberate au fost numiți propriii funcționari corupți? Se pare că ceea ce spunea Igor Grosu în 2021 este actual și astăzi. Dar deja chiar pentru PAS?
IGOR GROSU, președintele PAS (2021)
Fură de la toți cetățenii, fără nicio excepție, indiferent de limba pe care o vorbesc sau de naționalitate. Și cu cât se fură mai mult de la noi, cu atât se vorbește mai tare despre dușmani și pericole imaginare.
Am încercat să obținem un comentariu din partea fostei parlamentare Olesea Stamate cu privire la modificările aduse Legii privind statutul personalului din cabinetele persoanelor cu funcții de demnitate publică – dacă aceasta a fost într-adevăr inițiativa sa personală sau dacă, așa cum sugerează Dumitru Bărbalat, i s-a cerut să promoveze un asemenea proiect de lege. Până la momentul pregătirii materialului nu am primit un răspuns din partea acesteia.
