După scandalul privind salariile de milioane ale unor angajați, compania de stat MoldATSA s-a grăbit să se justifice. Într-un comunicat oficial se afirmă că întreprinderea nu este finanțată din bugetul de stat și nu folosește banii contribuabililor din Republica Moldova.
„Sursele de finanțare ale întreprinderii provin exclusiv din taxele de navigație aeriană achitate de companiile aeriene private pentru serviciile de navigație furnizate în spațiul aerian național. Pentru companiile de navigaţie aeriană din spaţiul EUROCONTROL, din care face parte și Republica Moldova, conform standardelor internaționale, aproximativ 65% din venituri sunt destinate cheltuielilor de personal (salarizare)”, (CART OUT) se arată în comunicatul MoldATSA.
Taxa de navigație aeriană la care se face referire este o plată obligatorie percepută companiilor aeriene pentru asigurarea siguranței zborurilor. Aceasta este achitată pentru serviciile de control al traficului aerian, pentru survolarea spațiului aerian al unui anumit stat, precum și pentru procedurile de decolare și aterizare. Cu alte cuvinte, transportatorului îi este percepută o taxă pentru fiecare decolare, aterizare sau zbor pe rută. Pentru pasageri însă această sumă devine parte din prețul biletului, deoarece companiile aeriene o includ în tariful final.
În comunicatul său de presă, MoldATSA mai afirmă că „Din totalul cheltuielilor companiilor aeriene, costurile pentru serviciile de navigație aeriană reprezintă doar 3–5% din cheltuielile totale, ceea ce nu influențează consumatorul final – pasagerii.”
Totuși, potrivit raportului Organizației Europene pentru Siguranța Navigației Aeriene (EUROCONTROL) privind performanța economică a furnizorilor de servicii de navigație aeriană din Europa, compania moldovenească MoldATSA se numără printre cei mai scumpi furnizori de astfel de servicii din Europa.
Conform raportului, tariful pentru serviciile de navigație aeriană practicat de MoldATSA a fost, numai în anul 2023, de 814 euro pentru fiecare oră de zbor agregată. Acest indicator este semnificativ mai mare decât media europeană, estimată la 607 euro. Spre comparație, serviciile furnizorului român de trafic aerian ROMATSA au costat în 2023 579 de euro, iar furnizorul național din Turcia, DHMI, percepea companiilor aeriene 406 euro, adică de două ori mai puțin decât operatorul din Moldova.
Oare nu tocmai din acest motiv biletele de avion sunt atât de scumpe în Moldova, mai ales în perioada concediilor? Iar problema nu e constă doar în criza mondială a petrolului, provocată de războiul din Orientul Mijlociu? De câțiva ani, tot mai mulți cetățeni moldoveni aleg să zboare nu din Chișinău, ci din Iași, București sau Bacău, datorită rețelei mai extinse de rute operate de companiile low-cost și prețurilor mai avantajoase la bilete.
De altfel, zilele trecute, fostul director al MoldATSA, Sorin Stati, a acuzat conducerea întreprinderii de stat de deturnarea unui grant de 3 milioane de euro, acordat Republicii Moldova de organizația EUROCONTROL în anul 2022 pentru sprijinirea activității companiei în perioada de criză. Stati a scris pe rețelele sociale că va transmite sesizări către EUROCONTROL, Asociația Internațională a Transportului Aerian și Organizația Internațională a Aviației Civile, solicitând efectuarea unui audit complex la MoldATSA privind utilizarea creditelor și granturilor europene.
Întreprinderea de stat a respins aceste acuzații. Totuși, compania urmează să fie supusă unor verificări atât în Moldova, anunțate de premierul Munteanu, cât și din partea EUROCONTROL.
Așadar, scandalul privind MoldATSA și salariile de milioane ale unor angajați ai acestei companii de stat nu e nici pe departe încheiat.
