Desfășurare de forță pe străzile Caputalei duminica trecută. Не надо Zeci de reprezentanți și susținători ai comunității LGBTQ+ au participat la Marșul Moldova Pride 2026, desfășurat în centrul capitalei sub sloganul „Dragostea creează. Legea protejează”.
Cu drapele în culorile curcubeului, pancarte și mesaje de susținere a egalității, participanții, s-au adunat, ca de obicei pe strada București, asta chiar dacă administrația publică locală și Consiliului municipal Chișinău au interzis desfășurarea evenimentului.
Coloana s-a deplasat pe carosabil, blocând circulația transportului. Pentru desfășurarea evenimentului în condiții de siguranță, în zonă au fost mobilizate efective de polițiști și carabinieri.
Aceasta este o paradă a mândriei, o paradă a libertății. Consider că în anul 2026 este foarte important să vorbim despre libertate, să nu ne temem de nimic, să fim deschiși.
Eu sunt aici pentru a apăra drepturile oamenilor și eu cred că trebuie să am aceleași drepturi ca și ceilalți oameni. Eu vreau să întemeez o familie, să i-au un credit, să merg într-un spital pe care îl prefer.
Dar ce vă încurcă?
– Legea care o avem?
– Care anume? Cine și ce vă interzice?
– Citiți legea. 01.10-01.25 – Spuneți, vă rog, de ce sunteți așa îmbrăcată, provocator? Nu vi se pare?
– Dar dvs.?
– Dvs. Sunteți practic dezbrăcată.
Acțiunea nu a fost lipsită de tensiuni. În timpul evenimentului, mai mulți participanți s-au arătat nemulțumiți de întrebările adresate de jurnalista CANAL5 și au solicitat intervenția forțelor de ordine.
Voluntari, chemați carabinierii…cheamă carabinierii, te rog.
– De ce ați venit astăzi la eveniment?
– Eu înțeleg că nu le-au plăcut întrebările, cheamă carabinierii, dar nu au niciun motiv.
– De ce îmi acoperiți camera?
1 Bună ziua! Să mergem în cealaltă parte să stăm de vorbă.
– Ce? Eu sunt jurnalist. Care este problema? S-a transmis că dvs. agresați.
– Eu am agresat? Cu ce eu am agresat? Eu am pus întrebări, eu nu merg cu dvs. nicăieri, eu îmi fac treaba de jurnalist.
– Puneți atunci ecusonul la vedere.
Totuși, jurnalista CANAL5 a fost ulterior monitorizată și filmată cum își exercită meseria, de către forțele de ordine.
Mai spuneți o dătă, am venit eu ce să fac? Eu m-am comportat urât cu dvs.? Spuneți, vă rog? Spuneți pe cine eu am provocat? Ce am făcut eu, doamnă? Am pus întrebări? Nu v-au plăcut întrebările mele? Eu am comportament agresiv: Spuneți minciuni.
Aveți misiunea să mă păziți pe mine astăzi sau cum?
– Dacă vă place să mă filmați, filmați-mă, eu sunt la serviciu. – Aveți misiunea să mă păziți pe mine?
– De ce umblați din urma mea?
Forțele de ordine au format cordoane de securitate în fața și în spatele coloanei, au fost instituite filtre, astfel că nu doar mașinile dar nici trecătorii nu au putut să-și continue drumul spre destinație până nu au trecut manifestanții. Poliția a blocat toate intersecțiile, interzicând oamenilor să se apropie de coloană. Participanții la eveniment au fost destul de gălăgioși. Pe tot parcursul traseului au cântat în boxe, au scandat lozinci, au trâmbițat și au dansat provocator.
Pe traseul marșului au fost înregistrate și reacții ostile din partea unor cetățeni. O tânără, ținută la distanță de poliție, a scandat „Rușine”.
Rușine! Rușine! Rușine!
Comunitatea minorităților sexuale a fost păzită ca ochii din cap. La eveniment erau prezenți și angajați din structurile de forță îmbrăcați în civil, inclusiv șeful Direcției de poliție a municipiului Chișinău care însă era prea ocupat de securitatea manifestanților, refuzând să discute cu echipa CANAL5.
MARIN GARAZ, șeful direcției de poliție a municipiului Chișinău
Câți polițiști sunt implicați și carabinieri?
– După misiune. Eu acuma trebuie să am grijă de măsură, nu să dau interviu.
Din cauza desfășurării marșului LGBT, circulația rutieră în centrul Chișinăului a fost restricționată temporar. Între orele 12:00 și 14:00, traficul a fost suspendat pe strada București, pe segmentul cuprins între strada Ismail și strada Serghei Lazo, între strada București și strada Mihail Kogălniceanu. Șoferii au fost îndemnați să evite zonele vizate și să utilizeze rute alternative pentru a evita ambuteiajele și întârzierile în trafic. Iar oamenii au așteptat minute în șir în stații.
Nu ne permit să trecem.
– De ce? Cine nu vă permite?
– Securitatea?
– Ce v-a spus?
– Să așteptăm cinci minute până trec.
– Ce părere aveți despre aceste interdicții și despre marș?
– Prea multă onoare pentru această minoritate. Trebuie să fie ascunsă și nu promovată, noi avem copii care trebuie educați.
– Ei vor drepturi, cer legalizarea căsătoriilor, ce părere aveți?
– Sunt împotrivă categoric, contra. – De ce? – Asta este o boală. O boală care nu trebuie promovată.
Marșul Pride s-a încheiat în scuarul Consiliului Europei. Participanții s-au apropiat de terasa unui local, acolo unde câțiva oameni luau masa. O femeie și-a exprimat nemulțumirea față de desfășurarea evenimentului și, în semn de protest, a aruncat resturi de mâncare sub drapelul LGBT.
Este pur și simplu un coșmar. Dezgustător. De ce nu se organizează un marș al bolnavilor de tuberculoză, al persoanelor cu boli grave, al persoanelor cu dizabilități și al altora? Acestea sunt persoane care chiar au nevoie de sprijinul societății, nu aceste persoane. Înțeleg, au interesele lor și toate celelalte, dar de ce trebuie să ne deranjeze pe noi? Și de ce trebuie să ne încalce valorile și să ne influențeze copiii? Este pur și simplu îngrozitor.
Tot în ziua desfășurării paradei, doi bărbați s-ar fi „căsătorit” în centrul Capitalei. Organizatorii au precizat că acțiunea a avut rolul de a transmite un mesaj privind lipsa recunoașterii legale a cuplurilor de același sex și necesitatea unor forme de protecție juridică pentru acestea.
Alegi să fii partenerul și să construiți împreună o relație bazată pe iubire, grijă, respect? – Da!
– Mirii noștri se pot săruta…
Legalizarea căsătoriei a fost una dintre principalele revendicări ale participanților la marș, mulți dintre aceștia fiind minori. Eva, de exemplu, care susține că trăiește într-o familie homofobă, consideră că acest lucru ar trebui să se întâmple. Și astfel de nunți simbolice, fără înregistrare oficială, susține Eva, au loc anual la festivalurile LGBT.
Sunt familii obișnuite la fel ca altele. Nu văd din asta o problemă ca două femei să trăiască împreună.
Și în acest an, organizatorii marșului Pride au declarat că își propun să informeze societatea și să combată confuziile existente între orientarea sexuală și identitatea de gen. Mai mult, una dintre principalele revendicări ale comunității este recunoașterea legală a relațiilor dintre persoanele de același sex. Potrivit acestora, Republica Moldova are obligația de a crea un cadru legal care să ofere protecție și drepturi cuplurilor care nu sunt căsătorite, inclusiv celor de același sex.
ANGELICA FROLOV, directoarea organizației Genderdoc-M
Dorim legalizarea relațiilor, dacă va decide guvernul în ce mod este decizia lor, dar avem obligația din partea Consiliului europei, prin decizia CEDO, pentru toate țările membre a Consiliului europei și Moldova este țară membră din 1995 să adopte legi care vor da drepturi cuplurilor necăsătorite și cuplurilor de același sex.
Noi nu avem planul ca să educăm societatea ca să nu se pună într-un coș schimbarea sexului și relațiile, să educăm societatea ca să facă diferență între homosexualitate și identitate trans gen.
După încheiere marșului, pe strada București din Chișinău, au fost surprinși un grup de credincioși, printre care și preoți cu icoane și agheazmă, care su sfințit traseul.
Primarul Ion Ceban a declarat într-o intervenție pe Facebook că Primăria Chișinău a interzis propaganda și marșurile LGBT pe teritoriul capitalei, dar PAS le protejează și le promovează.
Deocamdată, formațiunea nu a venit cu o reacție. Iar serviciul de presă al PAS nu ne-a răspuns pentru comentarii. Anterior însă, la Marșurile LGBTQ+ au participat și deputați PAS, inclusiv Dumitru Alaiba, Eugen Sinchevici și Radu Marian.
Potrivit Poliției, la eveniment au participat peste 350 de oameni, iar organizatorii susțin că au fost aproape 1000. Printre aceștia, mulți au venit din alte țări, inclusiv din România și alte state europene.
În Moldova căsătoriile între persoane de același sex nu sunt legalizate. Codul Familiei prevede că mariajul se poate încheia doar între un bărbat și o femeie. Uniunea Europeană protejează drepturile persoanelor LGBT.
Comisia Europeană poate sancționa statele membre ale UE pentru nerespectarea acestei prevederi. Totuși, sondajele din Moldova arată că majoritatea cetățenilor țării rămân atașați modelului tradițional de familie. Potrivit unui sondaj iData realizat în mai anul trecut, aproape 81 la sută dintre respondenți s-au declarat împotriva legalizării căsătoriilor între persoane de același sex, în timp ce doar 9,7% s-au pronunțat în favoarea acestora. Iar, potrivit recensământului din 2024, 95 la sută dintre locuitori sunt creștini-ortodocși.
După ce am terminat numărătoarea materialelor distribuite de voluntarii marșului, avem cifra de 950-1000 de participanți la marșul Chișinău Pride 2026
