Uniunea Europeană elaborează un mecanism de sancțiuni destinat noilor membri ai blocului, pentru a preveni regresul reformelor după aderare și pentru a împiedica aplicarea abuzivă a dreptului de veto, așa cum a procedat în repetate rânduri Ungaria. Declarația a fost făcută de comisarul european pentru extindere Marta Kos, într-un interviu acordat Politico.
„UE elaborează garanții solide pentru ca viitoarele state membre să nu poată renunța la reforme și să nu poată folosi dreptul de veto pentru a obstrucționa funcționarea blocului după aderare. Dacă un nou stat membru va respecta regulile, nu se va întâmpla nimic. Însă, în cazul încălcărilor, mecanismele de reacție vor fi dure”, a declarat Kos în cadrul unor discuții informale purtate luni în marja reuniunii miniștrilor de externe de la Luxemburg.
Ea a afirmat că, în prezent, Comisia Europeană desfășoară consultări cu statele membre ale blocului privind posibilele instrumente de influență și sancționare. Totodată, abordările actualizate nu anulează principiul evaluării individuale a candidaților, astfel încât țările care înregistrează progrese mai mari vor avansa mai rapid, a declarat Marta Kos. Amintim că, tot luni, Uniunea Europeană a început oficial primul tur de negocieri detaliate de aderare cu Moldova și Ucraina. Totuși, în cazul finalizării cu succes a negocierilor, cele două țări nu vor beneficia de o aderare deplină, ci de una limitată, în cadrul căreia noile state vor avea acces la piața unică și la fondurile europene, însă drepturile lor politice depline (de exemplu, dreptul de veto sau dreptul de vot) vor fi restrânse pentru o perioadă cuprinsă între 5 și 15 ani. O astfel de idee privind introducerea unei perioade de tranziție este în prezent discutată de statele Uniunii Europene.
De altfel, după cum a declarat anterior președintele Maia Sandu, la Chișinău există disponibilitatea de a accepta și drepturi limitate, doar pentru a adera cât mai curând la UE.
Acceptarea unei aderări etapizate a fost confirmată și de premierul Alexandru Munteanu în discursul său de după ceremonia de deschidere a primului cluster de negocieri.
Să ne amintim, folosind exemplul Ungariei, ce anume a fost considerat la Bruxelles drept încălcări și pentru ce a fost sancționată Budapesta, precum și ce ar putea fi cerut, în consecință, și Republicii Moldova:
Reamintim, invocând exemplul Ungariei, ce anume a considerat Bruxellesul drept încălcări, pentru ce a fost sancționată Budapesta și ce ar putea să i se ceară, prin urmare, Moldovei: Ungaria refuză categoric să aplice pactele UE privind migrația, în special obligația de a crea pe teritoriul său centre pentru refugiați. În plus, Budapesta din perioada lui Orban nu a fost de acord să aloce fonduri pentru finanțarea războiului din Ucraina și, în pofida sancțiunilor, a continuat să achiziționeze resurse energetice din Rusia. De asemenea, a plafonat prețurile la produsele petroliere pentru șoferii locali, ceea ce contravine regulilor UE, și a refuzat să adopte legi care promovează valorile LGBT. Cel mai probabil, noii membri vor trebui să accepte toate cerințele formulate de Bruxelles.
