Weekendul trecut, la Comrat a avut loc Forumul Panmoldovenesc în apărarea statutului special al autonomiei Găgăuziei. Potrivit organizatorilor, au fost tentative de a împiedica chiar și organizarea acestui eveniment. Practic toți proprietarii spațiilor potrivite pentru acest lucru au refuzat să le ofere locațiile în chirie.
DMITRI KISEEV, avocat
Noi suntem o organizație obștească și nu putem organiza un forum nici măcar la noi acasă, nu putem găsi o sală pentru acest lucru. La persoana care ne-a oferit spațiul a venit și poliția, cerându-i să renunțe. În baza cărui temei se face acest lucru? Ce fel de stat ne propuneți – unul ca acesta, democratic?
După cum a declarat prim-vicepreședintele interimar al Comitetului Executiv al Găgăuziei Ilia Uzun, participanții la forum nu s-au adunat pentru a se confrunta cu Chișinăul, ci pentru a confirma că legile trebuie respectate, iar acordurile trebuie păstrate.
ILIA UZUN, prim-vicepreședinte interimar al Comitetului Executiv al Găgăuziei
Mi-a revenit responsabilitatea de a conduce grupul comun de lucru dintre Comrat și Chișinău, unde, în condiții dificile, s-a lucrat la identificarea compromisurilor și la elaborarea unor soluții care ulterior au devenit baza autonomiei noastre găgăuze. Ne amintim foarte bine cu ce preț a fost obținut acest rezultat. Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei a devenit nu doar un document juridic, ci și un simbol al înțelepciunii politice, al responsabilității și al capacității de a ajunge la înțelegeri pentru viitorul țării.
Despre faptul că o promisiune făcută trebuie respectată pentru menținerea păcii în țară și că legile nu trebuie rescrise după bunul plac au vorbit și alți participanți la procesul de negocieri de la începutul anilor 1990 – fostul președinte al Sovietului Suprem al Republicii Găgăuze Mihail Kendighelean și Piotr Buzadji. De asemenea, a fost citit mesajul bașcanului Găgăuziei Evghenia Guțul, transmis prin intermediul avocaților săi. Condițiile ultimative impuse de Chișinău privind organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară a autonomiei reprezintă presiuni și o ingerință în treburile Găgăuziei, a declarant aceasta în mesajul său. Și că nu poate fi vorba despre niciun compromis.
„Dacă astăzi vom ceda competențele în domeniul alegerilor, cine garantează că mâine nu vor urma și alte atribuții ale autonomiei — în domeniul limbii, educației, bugetului, puterii executive, chiar ale instituției bașcanului și ale Adunării Populare? Suntem oare atât de naivi încât să credem că o singură concesie ne va salva de presiuni ulterioare? Eu însămi plătesc astăzi pe deplin pentru faptul că nu am mers la o înțelegere cu Chișinăul și că nu am acceptat să fiu comodă.
Dar noi, cei cărora poporul găgăuz ne-a încredințat apărarea drepturilor și intereselor sale, nu avem altă alegere. Nu avem dreptul să ne gândim doar la ziua de azi, suntem obligați să ne gândim la viitor. Dacă astăzi va fi ales drumul concesiilor care duce la pierderea competențelor, pentru această alegere vor plăti deja generațiile viitoare ale poporului găgăuz”, – se menționează în mesajul Evgheniei Guțul.
MESAJUL BAȘCANULUI GĂGĂUZIEI EVGHENIA GUȚUL CĂTRE PARTICIPANȚII LA FORUM
„Dacă astăzi vom ceda competențele în domeniul alegerilor, cine garantează că mâine nu vor urma și alte atribuții ale autonomiei — în domeniul limbii, educației, bugetului, puterii executive, chiar ale instituției bașcanului și ale Adunării Populare? Suntem oare atât de naivi încât să credem că o singură concesie ne va salva de presiuni ulterioare? Eu însămi plătesc astăzi pe deplin pentru faptul că nu am mers la o înțelegere cu Chișinăul și că nu am acceptat să fiu comodă.
Dar noi, cei cărora poporul găgăuz ne-a încredințat apărarea drepturilor și intereselor sale, nu avem altă alegere. Nu avem dreptul să ne gândim doar la ziua de azi, suntem obligați să ne gândim la viitor. Dacă astăzi va fi ales drumul concesiilor care duce la pierderea competențelor, pentru această alegere vor plăti deja generațiile viitoare ale poporului găgăuz”.
Forumul Panmoldovenesc în apărarea statutului special al autonomiei găgăuze a decis să convoace cel de-al Treilea Congres Extraordinar al Reprezentanților Poporului Găgăuz, care urmează să devină o platformă pentru apărarea competențelor autonomiei și pentru asigurarea legalității desfășurării alegerilor.
Participanții la forum și-au exprimat sprijinul pentru bașcanul Evghenia Guțul, aflată în prezent în detenție într-un dosar pe care mulți îl consideră politic.
În plus, Adunării Populare a Găgăuziei i s-a recomandat să organizeze alegerile pentru APG nu conform regulilor impuse de Chișinău, ci în strictă conformitate cu Statutul Găgăuziei, Legea „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei” și Codul Electoral al autonomiei. De asemenea, alegerile ar trebui să fie organizate cel târziu până la 4 octombrie anul curent.
Principalele puncte ale rezoluției Forumului Panmoldovenesc în apărarea autonomiei Găgăuziei:
• S-a decis organizarea celui de-al Treilea Congres Extraordinar al Reprezentanților Poporului Găgăuz, care va constitui o platformă pentru apărarea competențelor autonomiei și pentru asigurarea legalității alegerilor.
• Participanții la forum și-au exprimat sprijinul pentru bașcanul Găgăuziei, Evghenia Guțul.
• Adunării Populare a Găgăuziei i s-a recomandat să organizeze alegerile în strictă conformitate cu Regulamentul Găgăuziei, Legea „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei” și Codul Electoral al Găgăuziei.
• Forumul a propus Adunării Populare să stabilească data alegerilor pentru 27 septembrie 2026, dar nu mai târziu de 4 octombrie 2026.
Să stabilim data alegerilor pentru 27 septembrie sau cel târziu pentru 4 octombrie. Vă rog să votați…
La rândul său, liderul PAS și președintele parlamentului Igor Grosu a declarat luni presei că există câteva aspecte de principiu asupra cărora Chișinăul nu intenționează să facă concesii. Este vorba despre verificarea membrilor comisiilor electorale, transparența procesului electoral, controlul finanțării alegerilor și aplicarea unor reguli unice pentru întreaga țară.
PAS nu intenționează să modifice proiectul de hotărâre elaborat de reprezentanții Chișinăului și Comratului privind organizarea alegerilor deputaților Adunării Populare a Găgăuziei, indiferent ce atitudine are în acest sens Găgăuzia.
„Cineva va trebui să-și asume responsabilitatea și să adopte aceste reguli într-o formă sau alta. Este evident că autoritățile vor trebui să găsească o soluție. Și o vom găsi. Desigur, ne vom consulta și cu ei. Regulile sunt aceleași pentru toți”, – a declarat Grosu.
IGOR GROSU, președinte al parlamentului, lider PAS
„Cineva va trebui să-și asume responsabilitatea și să adopte aceste reguli într-o formă sau alta. Este evident că autoritățile vor trebui să găsească o soluție. Și o vom găsi. Desigur, ne vom consulta și cu ei. Regulile sunt aceleași pentru toți”.
Totodată, Grosu i-a îndemnat pe deputații găgăuzi să nu mai vină la Chișinău. „M-am săturat de toate aceste discuții. Nu mai cereți audieri care, în final, se transformă în dezbateri fără sfârșit”, a spus Grosu. În noiembrie 2025 a expirat mandatul actualei componențe a Adunării Populare a Găgăuziei. Noile alegeri urmau să aibă loc inițial pe 22 martie, iar ulterior pe 21 iunie anul curent. Cu toate acestea, autoritățile centrale au blocat procesul electoral.
Chișinăul cere ca alegerile din autonomie să fie organizate conform noilor reguli prevăzute de Codul Electoral actualizat în 2023: Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei trebuie transformată în Consiliu Electoral Central și trecută în subordinea Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova. În plus, la Chișinău se insistă ca toți funcționarii electorali locali să fie supuși unei verificări obligatorii din partea Serviciului de Informații și Securitate și a Autorității Naționale de Integritate. Formulând aceste cerințe, PAS invocă prevederile noului Cod Electoral adoptat de partidul de guvernământ în 2023.
În același timp, Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, în baza căreia autonomia găgăuză își soluționează în mod independent, în limitele competențelor sale, propriile probleme, inclusiv cele de natură politică, iar organul electoral local se numește Comisia Electorală Centrală pentru organizarea alegerilor și nu consiliu electoral, este în vigoare încă din 1995 și a fost prezentată inițial de Chișinău ca având un statut superior legilor organice, inclusiv Codului Electoral, deoarece a fost adoptată cu majoritate constituțională.
Reprezentanții Găgăuziei, precum și numeroși politicieni și experți, consideră că prin blocarea procesului electoral din autonomie și impunerea propriilor reguli de organizare a alegerilor, PAS urmărește să aducă Găgăuzia sub controlul său și, ulterior, chiar să elimine autonomia, reducând-o la nivelul unei autonomii culturale.
La rândul său, Comisia Electorală Centrală susține că noul Cod Electoral este un act normativ mai recent și că Găgăuzia trebuie să se conformeze acestuia.
