Venitul anual net al angajaților din Europa diferă semnificativ: salariul rămas „în mână” după achitarea impozitelor variază de la mai puțin de 13.000 de euro până la peste 54.000 de euro. Dacă este luat în calcul și costul vieții, diferența dintre Europa de Est și cea de Vest se reduce, însă rămâne considerabilă.
Potrivit celor mai recente date ale Eurostat, un angajat cu salariu mediu din Luxemburg primește de peste patru ori mai mulți bani net decât unul din Ungaria.
Venitul anual net, adică suma efectivă rămasă după deducerea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale, variază de la 12.967 de euro în Ungaria la 54.260 de euro în Luxemburg. Aceste cifre evidențiază diferențe majore de venit între statele europene.
Clasamentul arată o discrepanță importantă între țări. După ajustarea în funcție de puterea de cumpărare, diferențele se reduc, dar nu dispar.
Aceste variații sunt influențate de nivelul salariilor, sistemele fiscale, contribuțiile la asigurările sociale și politicile privind prestațiile familiale. Țările cu salarii mai mari nu rămân întotdeauna în frunte atunci când sunt luate în calcul taxele și costul vieții.
Ce reprezintă venitul net?
Venitul net indică suma pe care un angajat o primește efectiv după plata impozitelor și contribuțiilor sociale. În cazul familiilor cu copii, acesta include și prestațiile familiale acordate de stat.
Conform celor mai recente date pentru anul 2025, publicate de Eurostat la mijlocul anului 2026, venitul anual net mediu pentru un angajat singur, fără copii, în Uniunea Europeană este de 26.929 de euro.
Țările cu cele mai mari venituri nete
Luxemburg este singura țară din UE unde venitul anual net depășește pragul de 50.000 de euro. Doar două state înregistrează peste 40.000 de euro: Irlanda, cu 44.263 de euro, și Danemarca, cu 41.981 de euro.
Alte state care depășesc media UE și pragul de 30.000 de euro sunt:
Țările de Jos – 36.837 euro
Belgia – 34.642 euro
Suedia – 34.624 euro
Finlanda – 33.641 euro
Germania – 31.000 euro
Franța – 30.832 euro
Germania și Franța se situează doar puțin peste media europeană, în timp ce Spania și Italia rămân sub aceasta. Un angajat singur din Germania sau Franța câștigă cu peste 5.000 de euro mai mult decât unul din Spania sau Italia, unde venitul anual net este de 25.263 și, respectiv, 24.471 de euro.
Țările UE cu venituri nete sub 20.000 de euro
În zece state membre ale Uniunii Europene, venitul anual net nu ajunge la 20.000 de euro.
Cele mai mici valori sunt înregistrate în:
Ungaria – 12.967 euro
România – 13.233 euro
Grecia – 15.050 euro
Slovacia – 15.686 euro
Polonia – 16.163 euro
Urmează:
Letonia – 16.793 euro
Croația – 17.256 euro
Lituania – 18.650 euro
Cehia – 19.569 euro
Portugalia – 19.709 euro
Estonia (20.045 euro), Slovenia (22.503 euro), Cipru (23.524 euro) și Malta (25.544 euro) se situează între pragul de 20.000 de euro și media UE.
În 2024, Bulgaria ocupa ultimul loc în clasamentul UE privind venitul net, însă Euronews Business a exclus țara din analiza actuală până la confirmarea datelor de către Eurostat, din cauza unei creșteri neobișnuit de mari în statisticile actualizate.
Diferențele se reduc dacă este luat în calcul costul vieții
Atunci când se ține cont de costul vieții, imaginea se schimbă considerabil. Angajații din România sau Polonia câștigă mai puțin în euro decât cei din Europa Occidentală, însă prețurile mai reduse le oferă o putere de cumpărare mai mare în țările lor.
Astfel, diferența dintre cele mai mari și cele mai mici venituri din Europa este mult mai mică decât pare la prima vedere. În valori nominale, venitul net din țara aflată pe primul loc este de 4,2 ori mai mare decât în țara de pe ultimul loc. După ajustarea în funcție de puterea de cumpărare, diferența scade la 2,3 ori.
Grecia ajunge pe ultimul loc după ajustarea la puterea de cumpărare
Calculat la paritatea puterii de cumpărare (PPC), venitul net mediu în UE este de 26.346 de euro și variază între 17.509 euro în Grecia și 40.846 euro în Luxemburg.
Dintre cele patru mari economii europene, Germania ocupă primul loc cu un venit net ajustat la PPC de 28.536 de euro. Este urmată de Spania, cu 27.794 de euro, care depășește Franța. Franța înregistrează 27.724 de euro, iar Italia rămâne sub media europeană cu 25.095 de euro.
Unele țări urcă semnificativ în clasament după ajustarea la puterea de cumpărare. România trece din partea inferioară a clasamentului în zona mediană, depășind mai multe state. Polonia urcă de asemenea peste Estonia, Letonia și Lituania. Spania depășește Franța și reduce considerabil diferența față de Germania.
În schimb, Grecia coboară pe ultimul loc, fiind depășită chiar și de Ungaria. Danemarca pierde și ea poziții, fiind întrecută de Irlanda, Austria și Țările de Jos.
În general, țările Europei Occidentale domină clasamentele atât în euro, cât și în PPC. Totuși, statele din Europa de Est, precum România, Polonia și Croația, beneficiază de costuri mai mici ale vieții, ceea ce le îmbunătățește poziția în clasamentele bazate pe puterea de cumpărare și contribuie la reducerea decalajului dintre Est și Vest.
Alocațiile familiale influențează puternic clasamentul: Germania este lider
Datele prezentate anterior se referă la persoane singure fără copii. În cazul familiilor cu copii, venitul net și poziția în clasament se modifică semnificativ în țările care oferă un sprijin generos familiilor.
Acest sprijin poate lua forma unor facilități fiscale sau a unor plăți directe pentru persoanele aflate în întreținere.
Comparând situația unui angajat singur fără copii cu cea a unei familii în care lucrează un singur părinte și există doi copii, Germania devine liderul clasamentului. În acest caz, venitul net crește cu 53%, de la 31.000 la 47.424 de euro anual.
Și alte state oferă un sprijin semnificativ familiilor:
Polonia – creștere de 39%
Belgia – creștere de 37%
Austria – creștere de 33%
În rândul marilor economii europene, cea mai mică diferență este înregistrată în Spania, unde venitul net crește cu doar 13%. În Franța majorarea este de 26%, iar în Italia de 25%.
La coada clasamentului se află Cipru, cu o creștere de 6%, precum și Finlanda și Suedia, cu 7% și respectiv 8%. Acest lucru nu înseamnă însă că familiile cu copii nu beneficiază de sprijin, deoarece ajutoarele pot fi acordate prin alte mecanisme sociale.
