Învățământul în noul colegiu din Comrat, a cărui deschidere este planificată pentru toamna acestui an, se va desfășura în limba română, conform Protocolului semnat între Moldova și Republica Turcia.
Acest lucru se menționează într-un comunicat de presă al Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, publicat în aceeași zi în care la Comrat s-a desfășurat masa rotundă a platformei „Autonomia Noastră”, unde s-a discutat refuzul autorităților centrale de a deschide grupe cu predare în limba rusă în noul Colegiu Industrial „Recep Tayyip Erdoğan”.
Ministerul a precizat că unele discipline, în conformitate cu legislația, vor putea fi predate și în limbile găgăuză, turcă sau engleză, iar limbile găgăuză și turcă vor fi obligatorii pentru studiere. „În contextul solicitărilor insistente ale unor reprezentanți locali privind trecerea integrală a instruirii în limba rusă, ministerul declară din nou că instituția va funcționa în conformitate cu legislația Republicii Moldova și prevederile Protocolului bilateral”, se menționează în comunicatul de presă.
În plus, ministerul a promis că va organiza cursuri de studiere a limbii române pentru elevi și profesori. Totodată, pentru lansarea cât mai rapidă a admiterii și pregătirii profesionale a studenților, ministerul a pregătit toate documentele necesare pentru aprobarea Planului de admitere la colegiul din Comrat, inclusiv excepțiile prevăzute de baza normativă.
Ministerul subliniază că, pe parcursul ultimului an, au fost desfășurate permanent consultări cu reprezentanții Găgăuziei pentru asigurarea funcționării instituției și lansarea procesului educațional. Discuțiile au început în iulie și august 2025, au continuat în octombrie 2025, iar în perioada de iarnă a fost organizată o ședință comună. În același timp, solicitarea ministerului privind organizarea unei noi întâlniri în martie 2026 a rămas fără răspuns din partea autorităților găgăuze, se menționează în comunicatul de presă.
CANAL 5 a solicitat serviciului de presă al Ministerului Educației să precizeze cu cine anume dintre reprezentanții Găgăuziei au fost purtate negocierile, dacă înainte de semnarea protocolului a fost discutată problema creării grupelor în limba rusă și de ce nu a fost luată în considerare dorința părții găgăuze.
De asemenea, am solicitat poziția oficială a ministerului față de propunerea autorităților autonomiei de a deschide cel puțin temporar grupe cu predare în limba rusă în noul colegiu pentru o adaptare treptată, așa cum se menționează în rezoluția adoptată în urma mesei rotunde a platformei „Autonomia Noastră” din 26 mai. Însă, până la momentul pregătirii acestui material pentru difuzare, nu am primit niciun răspuns.
Am solicitat o reacție și de la șeful interimar al Comitetului Executiv al Găgăuziei Ilia Uzun, însă nu am reușit să luăm legătura cu acesta. Iar reprezentantul Direcției de Învățământ a autonomiei Maxim Balîcear a refuzat să ofere comentarii suplimentare.
Anterior, el a menționat că, potrivit alineatului doi al articolului 10 din Codul educației, în raioanele în care locuiesc tradițional sau în număr semnificativ persoane aparținând minorităților naționale, statul asigură condiții adecvate pentru ca acestea să poată învăța limba minorității respective. Balîcear a subliniat că autonomia stabilește limbile care funcționează pe teritoriul Găgăuziei și a propus autorităților modificarea protocolului pentru a ajunge la un compromis.
De asemenea, anterior, Ilia Uzun a declarat că nimeni nu a discutat nimic cu ei, iar conținutul protocolului cu partea turcă a fost ținut secret. Deși colegiul reprezintă un cadou al Turciei pentru autonomie, iar din bugetul local s-a contribuit la construcția acestuia.
