De câteva săptămâni, Moldova este cutremurată de știrea potrivit căreia autoritățile sunt pregătite să importe în țară aproximativ 300 de mii de muncitori migranți. Declarația a fost făcută anterior de ministrul economiei.
Pe fondul unui număr tot mai mare de străini pe străzile orașelor și al rețelelor sociale, pline de videoclipuri cu indieni sau nepalezi care cântă și dansează, acest lucru a stârnit temeri în rândul oamenilor cu privire la propria siguranță. Și iată că pe 20 mai, după ședința guvernului, Eugen Osmochescu a încercat să calmeze opinia publică și a declarat că nu a spus așa ceva și că a fost înțeles greșit.
EUGEN OSMOCHESCU, ministru al dezvoltării economice
Eu îmi dau foarte bine seama. În teoria și știința comunicării strategice există o noțiune, pe care eu la fel am învățat-o, numită HUC, unde jurnaliștii, printr-o frază, prin identificarea problemei, prin aruncarea în spațiul public a datelor statistice, atrag atenția cicitorului sau privitorului.
Este foarte corect ce faceți, dar vreau ca cetățenii în primul rând să înțeleagă că niciodată nu am vorbit despre necesitatea de import a 300.000 oameni pentru productivitatea în Republica Moldova. Niciodată. Pentru că am vorbit doar de maximul posibil care putem noi să încluim în cifrele noastre de circa de 100.000.
Cu alte cuvinte, ca de obicei, de vină sunt jurnaliștii. Totuși, la începutul lunii mai, în emisie la TVR Moldova, Eugen Osmochescu a indicat direct numărul muncitorilor de care are nevoie țara și a numit importul forței de muncă drept principala soluție a problemei, subiect deja discutat în detaliu la nivelul cabinetului de miniștri.
EUGEN OSMOCHESCU, ministru al dezvoltării economice
— Deci avem nevoie de 300 de mii de oameni.
— De unde îi luăm?
— Eu personal sunt de părere că trebuie să facem import de forță de muncă și asta am discutat pe larg atât în cadrul diferitor discuții publice, cât și în cadrul cabinetului de miniștri, pentru că identificarea necesarului este acum cea mai stringentă problemă.
— Import de forță de muncă din țări evident mai puțin dezvoltate decât Republica Moldova, deoarece salariile din Republica Moldova nu sunt foarte atractive pentru țările dezvoltate?
— Da, da.
Pe 20 mai, dezmințindu-și declarațiile anterioare, ministrul a dat asigurări: migrația de muncă va fi supusă unui control strict al statului. Permisele de muncă urmează să fie eliberate strict pentru un an, cu posibilitatea prelungirii, iar limita anuală constituie aproximativ 16 mii de permise de ședere temporară. Totodată, ministrul a formulat foarte clar condițiile de ședere ale muncitorilor străini în Moldova: lucrătorul migrant nu vine în republică împreună cu întreaga familie, iar după expirarea contractului pleacă din țară.
Potrivit datelor Inspectoratului General pentru Migrație, doar de la începutul anului 2026 străinilor le-au fost eliberate peste două mii de permise de ședere pentru muncă. Iar pe parcursul întregului an precedent, 2025, au fost emise peste zece mii de astfel de documente. Șantierele de construcții și sectorul serviciilor din republică sunt deja completate activ cu cetățeni din Nepal, Uzbekistan, Bangladesh, India și Turcia. Iar analizând dinamica această tendință va deveni o realitate de lungă durată pentru economia Moldovei.
Deși experții deja semnalează riscuri, și nu doar pentru securitate: cea mai mare parte a banilor câștigați de cetățenii străini va fi scoasă din țară și, implicit, retrasă din circuitul monetar.
