Uniunea Europeană (UE) nu va adopta o interdicție comună la nivelul blocului pentru a pune capăt „terapiilor de conversie” aplicate persoanelor LGBTQ, a anunțat Comisia Europeană miercuri, transmite AFP. În schimb, executivul comunitar va îndemna statele membre să ia măsuri naționale împotriva acestor practici și intenționează să emită anul viitor o recomandare menită să încurajeze interdicțiile la nivel intern.
Prin „terapii de conversie” se înțeleg o gamă de proceduri, tratamente sau practici care urmăresc schimbarea orientării sexuale, a identității de gen sau a expresiei de gen a persoanelor gay, lesbiene, queer și trans. Criticii consideră aceste intervenții discriminatorii și dăunătoare, cauzând traume psihice și încălcând dreptul la integritate fizică și demnitate.
Cererea pentru o interdicție la nivelul UE a venit și sub forma unei inițiative cetățenești europene semnate de peste un milion de persoane în luna mai. Totuși, Comisia Europeană a refuzat să dea curs acestei petiții, motivând că nu deține competența legală pentru a impune o astfel de măsură la nivelul întregii Uniuni și că o interdicție comună ar încălca prerogativele statelor membre.
Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat că „practicile de conversie nu își au locul în Uniunea noastră”, iar sediul instituției de la Bruxelles a afișat miercuri drapelul LGBTQ ca semn de susținere simbolică. Bruxelles-ul a subliniat însă limitele juridice ale acțiunii sale directe și a anunțat prioritatea de a sprijini statele membre în adoptarea propriilor interdicții și măsuri de protecție.
La nivel internațional, Organizația Națiunilor Unite a cerut interzicerea acestor practici, descriindu-le ca discriminatorii, umilitoare și ca o încălcare a integrității corporale, pe fondul concepției anacronice că homosexualitatea ar fi o tulburare. În prezent, opt dintre cele 27 de state membre ale UE au deja interdicții naționale: Belgia, Cipru, Franța, Germania, Grecia, Malta, Portugalia și Spania.
Eurodeputata Melissa Camara, activă în grupul pentru drepturile LGBTIQ+ din Parlamentul European, a calificat răspunsul Comisiei drept „un pas în direcția corectă”, dar l-a considerat „mult prea timid” în lumina „dăunelor și traumelor provocate de aceste practici”. Criticii și susținătorii interdicțiilor avertizează că lipsa unei acțiuni ferme la nivel european lasă multe persoane vulnerabile în state în care protecțiile sunt insuficiente.
În lipsa unui cadru european obligatoriu, viitorul politicii anti–terapie de conversie rămâne în mare măsură legat de voința politică națională. Recomandarea anunțată de Comisie va oferi orientări și bune practici, dar efectul ei va depinde de modul și viteza cu care statele membre vor transla aceste îndemnuri în legislație națională.
