O nouă turnură în epopeea achiziționării de către România a Portului Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova. Compania cumpărătoare s-ar putea să nu aibă suficienți bani pentru a achita către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru compania-operator a portului Giurgiulești.
La începutul lunii aprilie, Guvernul României a aprobat alocarea a aproximativ 56 de milioane de euro către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – bani care urmau să fie folosiți pentru majorarea capitalului social al Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime Constanța”, în vederea finanțării tranzacției de achiziționare de la BERD a 100% din acțiunile operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, Danube Logistics. Iar la sfârșitul lunii aprilie, ministrul Transporturilor al României Ciprian Șerban a anunțat finalizarea procedurii de cumpărare a participației BERD în portul Giurgiulești.
Și aici a intervenit serviciul fiscal din România. După cum notează profit.ro „Agenția Națională de Administrare Fiscală a dispus ca Administrația Porturilor Maritime Constanța să plătească acționarilor dividende în valoare de peste 94 de milioane de lei din profitul înregistrat în anii 2023 și 2024, precum și penalități de întârziere.”
„Agenția Națională de Administrare Fiscală a dispus ca Administrația Porturilor Maritime Constanța să plătească acționarilor dividende în valoare de peste 94 de milioane de lei din profitul înregistrat în anii 2023 și 2024, precum și penalități de întârziere.”
Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța este noul proprietar al portului Giurgiulești. Aceasta a dat imediat în judecată ANAF, indicând că „pentru exercițiile financiare 2023 și 2024, dividendele au fost stabilite la valoarea zero (0 lei) prin hotărârile adunării generale a acționarilor”.
În fapt, este vorba despre stat, deoarece 80% din acțiunile portului Constanța sunt controlate de Ministerul Transporturilor al României, iar 20% aparțin Fondului Proprietatea. Însă principalul argument al acțiunii în instanță este că dispoziția ANAF ar afecta capacitatea companiei de a achita suma pentru achiziționarea portului moldovenesc Giurgiulești de pe Dunăre.
„Distribuirea dividendelor înainte de scadența obligației de plată a sumei de 65.000.000 de dolari ar conduce la diminuarea capacității financiare de a executa această obligație, existând riscul real de a afecta finalizarea tranzacției sau de a necesita atragerea unei finanțări suplimentare, care ar putea fi mai costisitoare și contrară interesului public”, se menționează în documentul depus în instanță.
„Distribuirea dividendelor înainte de scadența obligației de plată a sumei de 65.000.000 de dolari ar conduce la diminuarea capacității financiare de a executa această obligație, existând riscul real de a afecta finalizarea tranzacției sau de a necesita atragerea unei finanțări suplimentare, care ar putea fi mai costisitoare și contrară interesului public”.
Însă fiscul român este puțin preocupat de aceste argumente.
„În ceea ce privește argumentele reclamantului potrivit cărora astfel ar putea fi prejudiciat proiectul strategic de investiții de la Giurgiulești, unde acesta are o obligație fermă de plată a 65 milioane de dolari, asumată prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare a acțiunilor, considerăm că acest fapt nu are nicio legătură cu prezenta cauză, întrucât acest contract a fost încheiat din proprie inițiativă de către reclamant, care a apreciat că acesta nu va produce prejudicii instituționale și strategice, așa cum susține acum reclamantul.”
„În ceea ce privește argumentele reclamantului potrivit cărora astfel ar putea fi prejudiciat proiectul strategic de investiții de la Giurgiulești, unde acesta are o obligație fermă de plată a 65 milioane de dolari, asumată prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare a acțiunilor, considerăm că acest fapt nu are nicio legătură cu prezenta cauză, întrucât acest contract a fost încheiat din proprie inițiativă de către reclamant, care a apreciat că acesta nu va produce prejudicii instituționale și strategice, așa cum susține acum reclamantul.”
Profit.ro scrie că, în prima instanță, au avut câștig de cauză argumentele ANAF, însă portul Constanța a depus apel. Între timp, și acționarul minoritar al acestei companii naționale se judecă cu statul, în calitate de acționar majoritar al „Administrației Porturilor Maritime Constanța”. Fondul Proprietatea, care deține 20% din portul Constanța, se opune categoric achiziționării portului moldovenesc Giurgiulești, considerând că această tranzacție implică prea multe riscuri.
Cum se vor încheia toate aceste litigii nu se știe deocamdată. Experții nu exclud posibilitatea ca partea română să renunțe complet la tranzacția privind portul Giurgiulești. Oficialii moldoveni păstrează deocamdată tăcerea pe acest subiect. Anterior, Guvernul și Parlamentul au respins categoric propunerea opoziției de a aloca 52 de milioane de euro pentru a răscumpăra de la BERD operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești și pentru a readuce sub controlul statului singurul port maritim și fluvial al țării.
Reamintim că BERD și autoritățile Moldovei au acordat preferință companiei românești, în pofida faptului că alți pretendenți erau pregătiți să plătească o sumă mai mare și să investească mai mult.
