Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană până în anul 2027 este „exclusă” și „imposibilă”. Declarația a fost făcută de cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, care a precizat că Kievul trebuie să îndeplinească criteriile de la Copenhaga, un set de condiții obligatorii pentru toate statele candidate la UE, proces care durează, de regulă, mai mulți ani. Din acest motiv, un scenariu de aderare accelerată este considerat nerealist. În lipsa unei perspective rapide pentru Ucraina, și șansele ca Republica Moldova să devină membru al Uniunii Europene într-un termen scurt sunt minime, în condițiile în care Chișinăul avansează „în tandem” cu Kievul pe calea integrării europene. Astfel, discursul optimist al actualei guvernări privind o aderare rapidă la UE intră tot mai evident în contradicție cu realitățile și mesajele transmise de principalii actori europeni.
Șeful guvernului german afirmă că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană este un proces de lungă durată, care implică respectarea criteriilor de la Copenhaga. El subliniază că o integrare rapidă, până în 2027, nu este posibilă și că progresul trebuie realizat treptat, pe parcursul mai multor ani.
FRIEDRICH MERZ, cancelarul Germaniei
Am discutat foarte detaliat acest subiect atât în decembrie, la Berlin, cât și acum trei săptămâni, la Paris. De asemenea, le-am spus și americanilor că aderarea Ucrainei la 1 ianuarie 2027 este exclusă. Nu este posibil. Toate statele care doresc să adere ulterior la Uniunea Europeană, inclusiv Ucraina, trebuie să îndeplinească criteriile de la Copenhaga. Aceste procese durează, de regulă, mai mulți ani. Ucraina trebuie să aibă o perspectivă de a deveni membră a Uniunii Europene, însă acesta este un proces pe termen mai lung. Pe acest parcurs, putem apropia treptat Ucraina de Uniunea Europeană. Acest lucru este posibil, dar o aderare atât de rapidă pur și simplu nu este realizabilă. În plus, mai există și alte priorități. Este vorba despre negocierile care au loc la Abu Dhabi. Participăm acolo alături de delegația americană și cea ucraineană.
Criteriile de la Copenhaga reprezintă cerințele-cheie pentru țările candidate la aderarea la Uniunea Europeană, adoptate în 1993. Acestea includ existența obligatorie a unei democrații stabile, a statului de drept, respectarea drepturilor omului, o economie de piață funcțională, precum și disponibilitatea de a prelua obligațiile ce decurg din legislația UE.
Declarațiile vin în contextul în care presa occidentală a scris anterior că, în cazul acceptării unei eventuale înțelegeri de pace, Statele Unite ar fi dispuse să ofere Ucrainei nu doar garanții de securitate, ci și sprijin pentru aderarea la UE până la 1 ianuarie 2027. Această idee a fost susținută și de autoritățile de la Kiev, însă a fost respinsă ferm de Berlin.
Ucraina a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană imediat după declanșarea invaziei ruse, în februarie 2022. În 2023, Comisia Europeană a recomandat începerea negocierilor, cu condiția intensificării luptei împotriva corupției, adoptării legislației privind lobby-ul și consolidării protecției minorităților naționale.
Așa cum au declarat în mod repetat oficialii de la Bruxelles, Republica Moldova este analizată în procesul de integrare europeană împreună cu Ucraina, ca parte a aceluiași pachet. În plus, negocierile de aderare nu au început în decembrie, așa cum sperau autoritățile de la Chișinău, din cauza neîndeplinirii tuturor condițiilor impuse de UE. În prezent, au loc consultări tehnice pe anumite domenii.
Amintim că, în campania electorală pentru alegerile parlamentare, PAS susținea că Moldova va fi pregătită pentru aderare până în 2028. După alegeri, estimările s-au modificat, sugerând că acest obiectiv ar putea fi atins abia în 2030-2031, însă nici această dată nu este sigură.
Procesul de aderare la UE depinde de implementarea unui set de reforme și schimbări esențiale, precum combaterea corupției și reforma justiției, domenii în care Moldova încă înregistrează întârzieri semnificative.
