În plină campanie preelectorală, partidele politice din Republica Moldova au fost notificate oficial de către Agenția Servicii Publice (ASP) că trebuie să se conformeze unor noi cerințe legislative impuse prin Legea nr. 100 din 13 iunie 2025 – lege adoptată la începutul verii, cu doar câteva luni înainte de alegerile parlamentare anticipate stabilite pentru 28 septembrie.
Potrivit notificării semnate de directorul ASP, Mircea Eșanu, partidele sunt obligate să transmită autorităților lista nominală și numerică a membrilor, inclusiv funcțiile deținute, datele personale, precum și informații despre averea și interesele acestora, în cazul în care fac parte din conducerea politică. Mai mult, se cere identificarea „beneficiarilor efectivi” ai formațiunilor – o terminologie aplicabilă până acum în domeniul prevenirii spălării banilor, nu în activitatea politică. Documentul trimis partidelor arată clar că prevederile intră imediat în aplicare și că datele trebuie actualizate semestrial, în termene fixe (30 iunie–15 iulie și 31 decembrie–15 ianuarie).
„În vederea responsabilității instituționale stabilite prin cadrul normativ aplicabil, informăm despre obligația respectării prevederilor Legii nr. 100 din 13 iunie 2025 (…) prin care au fost instituite măsuri suplimentare în vederea combaterii eficiente a corupției electorale și a fenomenelor conexe acesteia”, se menționează în documentul oficial emis pe 3 iulie.
Această poate stârni îngrijorări profunde în rândul mai multor formațiuni politice, în special din opoziție, care acuză o tentativă de presiune administrativă și destabilizare în plin proces electoral. Mai mulți reprezentanți politici au declarat că datele cerute nu au fost colectate până acum în forma solicitată, deoarece nu exista nicio bază legală care să impună partidelor să dețină asemenea evidențe detaliate despre membri sau conducere.
În notificare se amintește că orice modificare a statutului partidului, a programului politic sau a componenței organelor de conducere trebuie notificată ASP în termen de 15 zile de la adoptare, fiind solicitată și depunerea unui nou set de documente în conformitate cu noile cerințe. În cazul în care datele nu vor fi ajustate, partidele riscă blocarea înregistrării modificărilor ulterioare și chiar alte sancțiuni administrative.
„Îndemnăm conducătorii partidelor politice să întreprindă măsurile necesare în vederea conformării la noile cerințe legale, în termenele și condițiile prevăzute de lege”, transmite ASP în concluzie.
Faptul că toate aceste cerințe sunt impuse exact înainte de alegeri și cu termene scurte de raportare ridică semne de întrebare cu privire la intențiile reale ale autorităților. Deși invocă „combaterea corupției electorale”, noile prevederi pot genera efectul invers: obstrucționarea partidelor incomode și crearea unui avantaj procedural net pentru formațiunile aflate la guvernare, care au acces mai rapid la resurse administrative și expertiză juridică.
Rămâne de văzut câte partide vor reuși să respecte aceste obligații înainte de scrutinul din 28 septembrie și ce consecințe va avea această reformă administrativă aplicată într-un moment electoral critic.
