Un cutremur de suprafaţă cu magnitudinea 3,3 s-a produs, duminică dimineaţa, la ora 6:29, în Oltenia, judeţul Gorj, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) scrie Digi24.ro
Seismul a avut loc la adâncimea de 13,8 kilometri, în apropierea următoarelor oraşe: 18 km nord-vest de Târgu Jiu, 67 km nord-est de Drobeta-Turnu Severin, 68 km sud de Hunedoara, 82 km sud de Deva, 96 km est de Reşiţa şi 100 km vest de Râmnicu Vâlcea.
În luna iulie, în România s-au produs trei cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2,1 şi 3,7, scrie Agerpres. Cele mai mari seisme din acest an, ambele de 4,4 pe Richter, au avut loc pe data de 13 februarie, în judeţul Buzău, respectiv pe 11 mai în judeţul Vrancea.
Anul trecut, cel mai important cutremur a avut magnitudinea 5,4 şi s-a produs în judeţul Buzău, în data de 16 septembrie. În primăvara lui 2023, mii de cutremure au avut loc Gorj 2.150 de cutremure au fost înregistrate în Gorj în perioada 13 februarie 2023 – 11 aprilie 2023 până în prezent, din care 36 au avut o magnitudine mai mare de 3, potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
„Regiunea Nord Vest a județului Gorj a fost cunoscută, până de curând, ca fiind o zonă seismică care produce, de regulă, cutremure de suprafață mici şi moderate. Începând cu 13 februarie 2023, odată cu producerea cutremurului cu magnitudinea 5,2, această zonă a devenit epicentrul cercetătorilor, în ceea ce privește reevaluarea hazardului și a riscului seismic în regiunea Olteniei şi a Carpaţilor Meridionali.
Astfel, au fost înregistrate aproximativ 2150 de cutremure, 36 dintre acestea având o magnitudine mai mare sau egală cu 3,” transmitea INCDFP. Potrivit institutului, sistemul de tip dublet seismic, înregistrat în zilele de 13 și 14 februarie 2023, reprezintă cea mai intensă activare a zonei de când există monitorizare seismică în această regiune. Cele trei cutremure cu magnitudini de 4,9 ML, respectiv 5,2 și 5,7 ML au fost resimțite cu intensitățile V-VI pe scara Mercalli în zona epicentrală şi au produs avarii minore şi moderate.
Aceste cutremure sunt de natură tectonică, seismicitatea din această zonă datorându-se tensiunilor acumulate la contactul dintre Platforma Moesică. „Soluțiile planelor de falie sugerează că aceste șocuri sunt de tip faliere normală și sunt produse de falii orientate NE-SV. Sectorul sudic al Carpaților Meridionali constă din mai multe blocuri tectonice mai mici, comparativ cu cel nordic, la nivelul crustei fiind mai multe sisteme de falii cu orientarea determinată de lanțul muntos.
Conform studiilor, cutremurele moderate din anii 1912 și 1963 au avut loc în Bazinul Hațegului, în intersecția faliilor FSC-SHB-ZFR-Fcio”, au explicat specialiștii. Potrivit acestora, numărul mare de replici înregistrate după cutremurele moderate din Gorj se datorează dezvoltării Rețelei Seismice Naționale, care a permis o înregistrare și o detectare mai precisă a cutremurelor și microcutremurelor.
Cu siguranță că și cutremurele moderate din trecut au fost urmate de multiple replici, dar acestea nu au fost înregistrate anterior din cauza absenței instrumentelor de măsură și a nivelului de înțelegere a fenomenului seismic, adăuga INCDFP în 2023.
Cutremurele din 2023 au afectat 121 de clădiri din județ, printre acestea numărându-se școli, instituţii publice, biserici, blocuri de locuit, case şi obiective turistice, a anunţat atunci Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Gorj.
