Comisia Europeană a conceput un proiect amplu, al cărui scop este supravegherea totală a fiecărui european în spațiul online, fără dreptul la viață privată și libertate de exprimare. Acest proiect nu a apărut întâmplător — elita de la Bruxelles urmărește să reducă la tăcere orice persoană din UE care critică puterea, pe fundalul nemulțumirii tot mai mari față de politica Uniunii Europene.
Primele semne ale unui astfel de control încep să prindă contur și în interiorul majorității parlamentare de la noi. Modificările Codului privind serviciile media audiovizuale, care prevăd introducerea cenzurii în rețelele sociale, reprezintă doar începutul. Cum intenționează președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să „arunce un ochi prin gaura cheii” la fiecare european și ce riscuri aduce acest proiect nouă tuturor, explică în comentariul său colega noastră, Olga Dziatkovski.
În comentariul anterior am discutat parțial despre planul Comisiei Europene de a introduce un control extins asupra internetului și rețelelor sociale. Spre deosebire de guvernarea Sandu–PAS, care pregătește modificări la Codul audiovizualului pentru a putea bloca sau sancționa conturile critice, Ursula von der Leyen propune un sistem electronic unic în UE, care va stoca datele tuturor cetățenilor. Scopul: monitorizarea în timp real a activităților online și restrângerea libertății de exprimare.
Proiectul, numit „Scutul democrației”, promite combaterea urii și dezinformării, dar în practică ar permite filtrarea conținutului de pe rețelele sociale și penalizarea automată a opiniilor „incomode”, fără proces sau anchetă. Sancțiunile ar urma să fie aplicate digital, direct din conturile bancare.
Deputatul german Eugen Schmidt de la Partidul lternativa pentru Germania a avertizat că în Parlamentul European a fost creată deja o comisie care vizează nu doar influențele externe, ci și cetățeni, organizații sau partide din interiorul UE. Acest „scut al democrației” riscă să devină un mecanism de control împotriva democrației.
EUGEN SCHMIDT, deputat în Bundestag din partea „AfD”
Pentru fiecare persoană se creează un așa-numit portofel digital, în care vor fi stocate toate documentele sale – de la actul de identitate, permisul de conducere și până la diverse certificate emise de autoritățile statului, facturi de utilități, extrase din partea angajatorului.
Cel mai interesant e faptul că acest portofel digital va fi stocat pe serverele UE și, desigur, nici nu se pune problema – structurile aflate la putere vor avea acces la el fără nicio restricție.
Și vă puteți imagina, astfel se realizează acea idee despre care am fost avertizați – ideea „cetățeanului transparent”.
Adică tot ce face el, totul se înregistrează în acel portofel digital și este vizibil pentru autorități: întreaga viață a persoanei, toate deciziile ei.
În plus – și aici revin la problema limitării libertății de exprimare pe internet – în plus, toate acțiunile lui pe rețelele de socializare, toate comentariile, ce pagini vizitează, unde apasă „like” și așa mai departe. Se formează un fel de dosar electronic de comportament, iar pe baza acestui comportament pot fi aplicate anumite represalii.
Deputatul german Eugen Schmidt avertizează că „Scutul democrației” este, în realitate, un instrument al elitelor politice pentru a controla și reduce la tăcere cetățenii critici față de Bruxelles. Puterea de a decide ce e adevăr și ce e fals va ajunge în mâinile eurobirocraților, platformelor digitale și „verificatorilor de fapte” selectați din ONG-uri și presă pro-guvernamentală – toți plătiți din bani publici.
Presiunea asupra presei independente și asupra creatorilor de conținut va duce la autocenzură, iar pe rețelele sociale se va instaura o gândire unică, favorabilă puterii. Oficial, proiectul este prezentat ca o facilitate digitală pentru cetățeni, cu beneficii precum servicii publice mai rapide sau un portofel digital de identitate. În realitate, este începutul supravegherii totale, deja testat în câteva state UE din 2023.
Pe site-ul Comisiei Europene, proiectul este prezentat ca o metodă „comodă și sigură” de identificare digitală, destinată cetățenilor și firmelor europene. Portofelul digital va permite stocarea documentelor personale – de la diplome la licențe – și folosirea lor pentru accesarea serviciilor publice, a platformelor private sau chiar a rețelelor sociale. Se promite mai multă siguranță decât în cazul parolelor multiple.
Totuși, în ciuda riscurilor evidente pentru viața privată, Comisia Europeană garantează – doar declarativ – că va respecta confidențialitatea datelor. Altfel spus, europenii trebuie să aibă încredere oarbă în Ursula von der Leyen. Exact cum li s-a cerut și în timpul pandemiei, în cazul vaccinurilor anti-COVID.
Printr-un singur clic, o persoană poate furniza cu încredere informații precise către organizații verificate, dezvăluind doar datele strict necesare – de exemplu, vârsta sau cetățenia – fără a indica alte informații personale. Aceasta reduce riscul creării unor profiluri individuale și oferă utilizatorilor suveranitate asupra propriilor date, lucru imposibil de obținut cu documente fizice. Portofelul digital de identitate al UE va facilita schimbul de informații atât în interiorul țării membre UE în care locuiește persoana, cât și între alte state membre.
Ultima frază din toată această pledoarie pentru „siguranță” merită citită cu atenție: „Portofelul digital va facilita schimbul de informații atât în țara de reședință, cât și între statele UE.” Cu alte cuvinte, datele vor circula liber între instituții și țări, fiind stocate pe serverele UE, accesibile unui cerc restrâns din structurile de putere și servicii speciale.
Într-un context în care comerțul cu date personale e o industrie profitabilă, iar atacurile cibernetice devin tot mai frecvente, promisiunile despre „confidențialitate” nu sunt deloc liniștitoare. Pentru cetățeni, riscurile cresc – și nu doar la nivel colectiv, ci pentru fiecare persoană în parte.
Apropo, același document menționează că proiectul UE a atras și țări non-membre, inclusiv Ucraina. Despre Moldova nu se spune nimic oficial, dar Ministerul Economiei dezvoltă deja un sistem similar, sprijinit pe infrastructura tehnică existentă – cum ar fi platforma compensatii.gov.md, unde s-au colectat date personale de la cei care au cerut ajutor pentru plata energiei.
Tot în această direcție merge și inițiativa legislativă a deputaților PAS privind limitarea plăților în numerar și trecerea treptată la tranzacții exclusiv electronice. Este, practic, începutul controlului financiar centralizat. În Moldova încă sunt doar pași fragmentați. În UE, însă, autoritățile vor să integreze din start 11 domenii în dosarul digital al fiecărui cetățean.
Accesul la servicii publice: depunerea cererilor pentru pașaport sau permis de conducere, plata impozitelor sau accesul la informații privind asigurările sociale.
Deschiderea unui cont bancar: verificarea identității online fără a furniza de fiecare dată aceleași date personale.
Înregistrarea cartelelor SIM: identificare pentru contractele preplătite și postplătite, reducerea fraudei și a costurilor pentru operatorii telecom.
Permis de conducere mobil: stocarea și prezentarea permisului de conducere mobil atât online, cât și în interacțiune fizică, șoferul având posibilitatea de a prezenta permisul atunci când este oprit pentru un control rutier.
Semnarea contractelor: semnături digitale sigure care permit semnarea online a contractelor, eliminând necesitatea documentelor pe hârtie și a semnăturilor olografe.
Prescripții medicale: gestionarea digitală a rețetelor și urmărirea eliberării medicamentelor în farmacii.
Călătorii: prezentarea documentelor de călătorie (pașaport, viză) pentru acces mai rapid în aeroporturi și la frontieră.
Plăți: verificarea identității utilizatorului în timpul efectuării plăților online.
Pe lângă toate acestea, vorbim și despre identificarea apartenenței la organizații, date despre educație și despre utilizarea ajutoarelor și altor plăți sociale.
Și totul ar părea în regulă, dacă europenii nu ar fi identificat în acest proiect o serie de riscuri majore. De fapt, e vorba de viața întreagă a fiecărui individ: ce studii are, unde lucrează, cât câștigă și pe ce cheltuie. Din aceste informații se poate contura cu ușurință un profil psihologic și social complet.
Adaugă la asta istoricul medical, rețetele din farmacii, consultațiile și diagnosticele – și ai o imagine detaliată a fiecărei persoane.
Portofelul digital poate fi comod pentru călătorii, dar, în cadrul acestui sistem, nu vei mai putea merge nicăieri fără să fii urmărit. Fie că rezervi o cameră de hotel sau urci într-un avion, fiecare pas va fi înregistrat pe serverele structurilor UE.
La asta se adaugă activitatea online: ce site-uri vizitezi, ce reacții ai la postări, ce comentezi. E supraveghere totală. Iar la întrebarea „care sunt avantajele și riscurile acestui proiect?”, inteligența artificială a oferit câteva răspunsuri relevante, pe care le prezentăm în continuare. Deci:
INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ A ENUMERAT
PRINCIPALELE RISCURI DIN PROIECTUL URSULEI VON DER LEYEN PENTRU CETĂȚENII UE
Accesul la serviciile publice
Avantaje — autentificare simplă pentru obținerea pașaportului, permisului, pentru plata impozitelor etc.
Riscuri — izolare digitală pentru cei care nu au acces la tehnologie. Risc de refuz al accesului la servicii pe baza unor evaluări de eligibilitate, datorii sau erori tehnice.
Deschiderea unui cont bancar Avantaj — proces simplificat și rapid.
Riscuri — portofelul digital devine singura cheie pentru deschiderea sau administrarea conturilor. În caz de compromitere, controlul asupra conturilor financiare poate fi pierdut, iar băncile pot refuza clienții.
Înregistrarea cartelei SIM Avantaj — prevenirea fraudei.
Riscuri — posibilitatea monitorizării apelurilor și activității digitale prin legarea directă a identității de numărul de telefon. Anonimatul comunicării devine imposibil, ceea ce afectează negativ jurnaliștii, activiștii, persoanele publice, politicienii din opoziție.
Permisul de conducere mobil
Avantaje — nu mai este nevoie de un document fizic. Riscuri — dacă aplicația nu funcționează (bateria epuizată, defecțiune), nu îți poți dovedi dreptul de a conduce. Autoritățile pot avea acces extins la datele tale personale, nu doar la cele legate de permis.
Semnarea contractelor
Avantaj — semnare rapidă fără documente pe hârtie.
Riscuri — o semnătură digitală compromisă poate genera contracte cu valoare juridică fără consimțământ real. Cetățenii pot semna din greșeală sau sub presiune, fără verificare suplimentară.
Accesul la prestații sociale
Avantaj — gestionare centralizată a pensiilor, indemnizațiilor, facilităților.
Riscuri — erorile de sistem pot duce la suspendarea nedreaptă a plăților. Iar modificările politicii fiscale pot genera automat suspendarea sau reducerea facilităților.
Cetățenii Europei vor afla probabil despre riscurile portofelului digital abia după implementare, deoarece Comisia Europeană nu le comunică și se pare că o face intenționat. Inteligența artificială concluzionează că, deși proiectul poate fi un progres tehnologic, el prezintă riscuri majore ce cer garanții juridice clare, transparență și alternative nedigitale pentru a proteja drepturile fundamentale — viața privată, libertatea de circulație, accesul la servicii și libertatea de exprimare. Aceasta nu este opinia noastră, ci a inteligenței artificiale.
Comisia Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, aplică clar standarde duble. În China, în ciuda cenzurii și a blocajelor pe internet, există totuși limite: autoritățile locale pot fi criticate, iar cetățenii au acces la resurse interne alternative și pot ocoli restricțiile pentru a accesa internetul occidental. UE, însă, care prezintă China ca principala sperietoare, pare să vizeze un control mult mai strict și total, fără astfel de „scăpări.”
Presa europeană arată că UE s-a inspirat mai degrabă din modelul Taiwanului de control al rețelelor sociale, instaurat în pandemie, decât din cel chinez. Birourile pentru combaterea dezinformării funcționează deja acolo. Un portal elvețian recomandă UE să urmeze acest exemplu, dar rămâne de văzut ce câștig a avut pentru asta.
DIN ARTICOLUL PUBLICAT DE SWISSINFO.CH
Un studiu arată că Taiwanul e cel mai afectat de dezinformare, din cauza Chinei. Cenzura strictă de acolo nu ar funcționa în Elveția, considerată o țară liberală, unde oamenii pot discerne adevărul. Europa îi consideră însă mai puțin educați pe taiwanezi. Totuși, Elveția ar trebui să ia în calcul riscurile proiectului Ursulei von der Leyen, care, extins dincolo de UE, le-ar putea restrânge libertățile, mai ales că și-a adaptat deja legislația la normele europene.
URSULA VON DER LEYEN, președinteșe CE,
— Pentru comunitatea globală de afaceri, principala problemă din următorii doi ani nu sunt conflictele sau clima, ci dezinformarea și polarizarea societății.
Iar una dintre principalele sarcini ale comunității globale de afaceri este să se mențină la putere cât mai mult timp, împiedicând accesul la funcțiile de conducere în statele UE în cazul celor indezirabili, care nu sunt obedienți, nu sunt marionete. Zilele trecute, Ambasada SUA la București a comentat declarațiile noului președinte, Nicușor Dan, despre intenția de a prelua modelul moldovenesc de instituire a cenzurii de stat.
REACȚIA SUA LA CENZURA DIN UE
Cea mai bună armă împotriva dezinformării este libertatea de exprimare.
Colegii de pe canalele Telegram au scris, în legătură cu acest subiect: „absolventele și absolvenții noștri semianalfabeți de la Harvard, care sincer nu înțeleg de ce nu e bine să spargi craniile oponenților cu bâta, nu au cum să priceapă asemenea lucruri. De asta și acționează ca niște uzurpatori clasici”.
Apropo, Moldova are deja experiență cu supravegherea online. Meta (Facebook) colaborează cu „Stopfals”, un proiect al Asociației Presei Independente, afiliată PAS, care a marcat drept false criticile la adresa guvernării, ducând la blocări și restricții. Postul nostru a fost sancționat de mai multe ori. Imaginați-vă ce haos ar fi dacă guvernul moldovean ar avea acces nelimitat la datele personale, după modelul „cetățeanului transparent” promovat de UE. În plus, modificările rapide la Codul audiovizualului, înainte de alegeri, vizează controlul total al spațiului informațional și cenzurarea opiniilor contrare.
În mod paradoxal, salvarea de cenzura politică ar putea veni chiar din UE, dar nu de la Bruxelles sau de la regimul Sandu–PAS. Rezistența cetățenilor și a unor guverne naționale, precum cele din Ungaria, Slovacia, Italia și Austria, crește tot mai mult împotriva controlului total online impus de Comisia Europeană. Și asta pentru că, din câte se vede, europenii încă prețuiesc libertatea de exprimare ca fundament al democrației.
