De Ziua Internațională a Libertății Presei, autoritățile din Moldova au oferit încă o demonstrație clară a dublelor standarde pe care le aplică. În timp ce în multe țări această zi este dedicată recunoașterii muncii jurnaliștilor și reafirmării angajamentului față de o presă liberă și independentă, în Moldova libertatea presei a fost evocată mai degrabă prin tăcere.
Tăcere față de închiderea sistematică a instituțiilor media incomode și față de reculul constant al țării în clasamentele internaționale. În doar un an, Moldova a coborât patru poziții în Indexul Libertății Presei, iar în anul precedent – alte trei. În loc să protejeze pluralismul și dreptul la informare, guvernarea pare tot mai preocupată de control și uniformizare a mesajului public.
Chiar și într-o astfel de zi, liderii țării în apelurile lor au împărțit din nou jurnaliștii în corecți și restul, în onești și neonești. Cine este considerat „corect” de către autorități este deja cunoscut – mass-media care nu critică, nu vorbesc despre probleme și nu pun întrebări incomode, sunt finanțate din buget și din străinătate, dar totuși sunt numite independente. Președintele Maia Sandu, în mesajul său, a declarat că este important să alegem surse de informație credibile și să susținem jurnaliștii onești.
„Într-o lume invadată de valuri de manipulare și dezinformare, mass-media are o misiune vitală: să apere adevărul, să demonteze falsurile și să ajute cetățenii să deosebească binele de rău”, a remarcat Președinta Maia Sandu. În opinia sa,„jurnaliștii onești duc adesea o luptă inegală: cu resurse limitate, se confruntă cu mașinării de propagandă bine finanțate din surse obscure”. Ea a îndemnat societatea să rămână vigilentă, să aleagă surse de informație credibile și să sprijine jurnaliștii care, de-a lungul multor ani, și-au demonstrat profesionalismul și onestitatea”, a notat Președinta Maia Sandu.
Totuși, în apelul său, șeful statului nu a amintit de zecile de canale TV și portaluri de știri închise. Anume aceste mass-media au reflectat evenimentele din țară dintr-o perspectivă diferită — una care nu era pro-PAS. Și președintele Parlamentului, Igor Grosu, în Ziua Libertății Presei, a evitat să abordeze problema încălcării grave a acesteia.
Pe pagina sa de socializare, el a exprimat mulțumiri jurnaliștilor care, conform liderului PAS, „într-o lume plină de zgomot și manipulare, își fac meseria cu demnitate sunt repere. Le sunt recunoscător tuturor celor care țin sus ștacheta onestității și profesionalismului”,a scris Grosu, care el însuși a evitat de mai multe ori să răspundă la întrebările incomode ale mass-media. Însă acestea sunt alte mass-media.
Iar ministrul Culturii, Sergiu Prodan, s-a lăudat cu creșterea bugetului Fondului de Subvenționare a Mass-Media – de la 3 la 15 milioane de lei. Finanțarea este acordată în principal mass-mediei pro-europene, loiale guvernului. Suportul suplimentar le vine și din partea donatorilor străini, cum ar fi USAID, în jurul căruia în prezent se desfășoară o investigație în Statele Unite cu privire la utilizarea fondurilor.
Pentru a se înconjura doar de presă „corectă” și convenabilă, autoritățile au privatizat reprezentanții mass-media opiționale, care activează în online, de accesul în structurile oficiale și la evenimentele oficiale din toate instituțiile publice.
Opoziția, experții și societatea civilă au denumit deja ceea ce se întâmplă o încercare de eradicare a punctelor de vedere alternative. În decurs de doi ani, au fost închise 17 canale TV, inclusiv al nostru, zeci de stații de radio și portaluri de știri, precum și mai mult de 100 de canale Telegram.
În acest timp, țara a pierdut șapte poziții în clasamentul privind libertatea presei, publicat de organizația „Reporteri fără frontiere”. Cauza principală a fost implementarea unui sistem care permite autorităților să retragă licențele mass-media fără transparență și într-un timp foarte scurt. Introducerea de restricții în activitatea mass-media a afectat și poziția Moldovei în Indicele Global al Democrației în anii 2023 și 2024, conform raportului companiei britanice Economist Intelligence Unit (EIU).
Lipsa libertății mass-media și încălcările libertății de exprimare, cenzura și restricțiile asupra libertății de utilizare a internetului din Moldova au fost menționate și în raportul Departamentului de Stat al SUA despre drepturile omului în 2024.
Acțiunile autorităților nu doar că limitează accesul cetățenilor la informații, dar și subminează încrederea în televiziune și mass- media în general, lucru confirmat de sondajele sociologice și opiniile experților. Potrivit unei cercetări realizate de Intelect Group, nivelul de încredere în televiziune în Moldova a scăzut la un nivel record de 10% în 2024. Iar acest lucru reprezintă o consecință directă a închiderii canalelor TV opiționale și a funcționării doar a mass- media loiale guvernului.
