Rolul și locul Bucureștiului, Chișinăului și Tiraspolului în politica externă și de securitate europeană au fost discutate în capitala României la conferința „Amenințările și riscurile la adresa securității UE, în contextul evoluției conflictului ucrainean”, organizată de Institutul Internațional pentru Dezvoltare și Autoorganizare „Simon Kuzneț”, scrie Noi.MD.
La discuție au participat politicieni, economiști, politologi și personalități publice din statele membre ale UE, precum și din Chișinău și Tiraspol. Experții au analizat procesele din lume și din Europa care pot aduce riscuri și provocări la adresa securității UE și care ar putea duce la un conflict de amploare între NATO și Rusia, cu atragerea în conflict a statelor membre ale UE, cu consecințe catastrofale pentru economie și populație.
„În calitate de deputat, am întrebat în repetate rânduri conducerea țării și Consiliul Suprem de Securitate ce caută trupele americane pe teritoriul României și de ce prezența lor este plătită din bugetul României”, a declarat în discursul său reprezentantul Camerei Deputaților, Mihai Lasca. El a precizat că a „contestat în instanță transferul României către Ucraina al sistemului Patriot, deoarece este convins că Bucureștiul nu poate avea obligații militare față de această țară, care nu este nici membră NATO, nici membră UE”.
„Președintele României a lansat procesul de obținere a unui împrumut de 12 miliarde de euro de la Statele Unite pentru a cumpăra armament pentru Ucraina, și asta în condițiile în care valoarea ajutorului acordat Kievului a depășit deja, potrivit premierului Ciolacu, 3,5% din PIB”, a subliniat Lasca, convins că Bucureștiul trebuie să înceteze cât mai repede orice ajutor militar și tehnic acordat Kievului și să nu mai jefuiască bugetul României.
Vicepreședintele Forumului ceh pentru pace, Vladimira Vitova, a propus adresarea unui apel oficial către șefii și guvernele țărilor est-europene pentru a sprijini pacea, nu războiul. Ea a reamintit că, „după evenimentele din Ucraina din 2014, guvernele celor nouă țări din fostul lagăr socialist au încheiat un mic pact militar și au convenit că, în cazul unui atac asupra Ucrainei, îi vor furniza acesteia echipamente militare și resursele necesare”.
„B9, creat în 2015, a inclus Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Lituania, Letonia, Ungaria, Polonia, România și Slovacia și a devenit un fel de NATO mic, astfel încât NATO mare să nu fie nevoit să se angajeze într-un conflict militar cu Rusia.”
Întrebat de ce unul dintre accentele discuției a fost pus pe Republica Moldova, Dmitri Cistilin, directorul Institutului S. Kuzneț, și-a exprimat opinia că „în jurul Moldovei există semne de creare a unei noi platforme pentru răspândirea focului conflictului ucrainean, în primul rând în Europa”.
„În ultimii patru ani, Republica Moldova a trecut printr-o curățare a câmpului informațional și politic, ceea ce cu un grad înalt de probabilitate indică faptul că republica se pregătește pentru acțiuni inacceptabile pentru societate. Procesele din Republica Moldova, oricare ar fi ele, nu vor rămâne neutre față de România, care este membră NATO și UE. Un declanșator al proceselor ar putea fi Transnistria, un element important al securității regionale”, a spus Cistilin.
**Uniunea Europeană: de la uniunea economică la cea militară**
„Atunci când vorbim despre interesul Transnistriei pentru pace și libera activitate economică externă în toate direcțiile, reieșim din faptul că principalele grupuri etnice din Transnistria (fiecare aproximativ 30% din populație) sunt rușii, moldovenii, ucrainenii. În acest fel, se creează un echilibru clar de interese, care exclude formarea în Transnistria a unei majorități a populației orientată spre acțiuni ostile față de Rusia, Ucraina sau Moldova”, a declarat Andrei Safonov, deputat al Consiliului Suprem al Transnistriei.
Potrivit acestuia, locuitorii din Transnistria au experiența ajutorului comun al Rusiei și Ucrainei, astfel încât orice îmbunătățire a relațiilor dintre Moscova și Kiev este utilă pentru Transnistria. „În avantajul Transnistriei este doar pacea. Tiraspolul va continua să urmeze doar o astfel de politică externă”, a declarat Andrei Safonov.
Institutul Internațional pentru Dezvoltare și Autoorganizare „Simon Kuzneț” (laureat al Premiului Nobel pentru economie în 1971) a fost înființat la Kiev în 2011. Activitatea sa este axată pe aspectele de formare și aprofundare a teoriei dezvoltării socio-economice și a autoorganizării societății, precum și pe munca de expertiză și analiză privind formarea de strategii pentru dezvoltarea durabilă a țărilor care au nevoie de aceasta.
Masa rotundă internațională cu genericul „Amenințări și riscuri la adresa securității UE în contextul evoluției conflictului ucrainean. Rolul și locul relațiilor București-Chișinău-Tiraspol în politica și securitatea externă europeană” a avut drept scop analizarea proceselor din lume și din Europa care pot reprezenta riscuri și provocări la adresa securității naționale a UE și pot duce la un conflict de amploare între NATO și Rusia, cu implicarea în conflict a statelor membre UE, cu consecințe catastrofale pentru economie și populație.
Participanții la eveniment au discutat despre amenințarea derulării unui conflict armat de amploare pe teritoriul UE prin pregătirea și antrenarea Republicii Moldova și României într-o confruntare armată, au analizat politicile UE și ale României cu privire la Republica Moldova și riscurile apariției premiselor pentru un conflict armat de amploare, conflict al intereselor de politică externă ale UE și României. De asemenea, au analizat procesele din politica Republicii Moldova prin analogie cu Ucraina, ca o modalitate de a pregăti societatea pentru deciziile nepopulare legate de o confruntare armată cu Rusia.
Discuția s-a axat pe rolul Chișinăului în politica regională a Occidentului, atitudinea elitelor moldovenești față de evoluția crizei ucrainene, față de soluționarea conflictului cu Tiraspolul, față de perspectivele de integrare europeană și integrare cu România, importanța factorului transnistrean în evoluția crizei ucrainene și în stabilizarea situației regionale, atitudinea Tiraspolului față de politica UE, României, Republicii Moldova, ambițiile teritoriale românești ca factor independent de destabilizare regională, evaluarea probabilității punerii lor în aplicare în cazul extinderii crizei ucrainene, impactul crizei ucrainene asupra relațiilor dintre Chișinău și Tiraspol și potențialii factori ai implicării Moldovei în operațiuni militare, pacificarea rusă pe Nistru și rolul acesteia în menținerea stabilității regionale, precum și perspectivele de continuare a misiunii.
La conferință au mai fost prezenți membrul camerei inferioare a Parlamentului României, Dumitru Focșa, politologul din Belgia, Valerii Dvoinikov, scriitorul și jurnalistul Marvin Atudorei, precum și politicieni și personalități publice de pe malul drept și stâng al Nistrului, inclusiv persoana publică Igor Căldare, expertul în sectorul energetic Sergiu Ungureanu, precum și bloggerul, activista civică din diaspora moldovenească din Italia, Tatiana Costa.
