Comisia de la Veneția a avizat proiectele de lege privind extinderea competențelor Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova. Experții Comisiei consideră că serviciilor speciale le sunt oferite competențe prea largi, iar directorul SIS ar putea obține o putere nelimitată pentru a invada viața privată, întrucât proiectele de lege propuse permit filajul și perchezițiile fără un mandat judecătoresc, ci doar în baza unei dispoziţii a directorului SIS. Autoritățile moldovenești au promis că vor ține cont de poziția Comisiei de la Veneția, menționând că opinia acestei structuri europene este de natură consultativă.
Comisia de la Veneția a publicat avizul său vis-a-vis de două proiecte de lege primite de la Republica Moldova – privind Serviciul de Informații și Securitate și privind activitatea contrainformativă şi activitatea informativă externă.
Experții Comisiei consideră că serviciilor speciale li se acordă competențe prea largi și, în același timp, vagi, în absența mecanismelor de protecție juridică și sancțiunilor în caz de încălcări. De exemplu, una dintre prevederile acestor proiecte de lege permite desfăşurarea activităților de contrainformații (inclusiv supraveghere și percheziții) fără un mandat judecătoresc, doar în baza unei dispoziţii a directorului SIS.
„Un număr mare de măsuri care încalcă în mod clar drepturile fundamentale pot fi realizate cu simpla autorizație a directorului SIS fără nicio condiție de necesitate sau proporționalitate, fără control judiciar sau alte forme de control extern, fără obligația de a sesiza persoana țintă chiar și după finalizarea operațiunii și fără restricții sau cerințe clare privind condițiile de efectuare. O astfel de putere nelimitată (…) în mod clar contravine statului de drept, unul dintre principiile de bază ale societății democratice”, se spune în avizul Comisiei.
Comisia de la Veneția consideră de asemenea că proiectul de lege poartă „riscul subordonării directorului SIS puterii politice”. Totodată, avizul notează că ar trebui restituit controlul din partea Procuraturii Generale și a instanțelor de judecată pentru a evita abuzurile din partea serviciilor speciale și formarea unui „stat în stat”.
„Controlul intern exercitat de directorul SIS nu poate fi considerat o garanție de încredere împotriva abuzului de putere, întrucât se bazează pe reglementări interne, stabilite în principal de directorul însuși, care îi oferă o libertate de acțiune excesiv de largă și competenţe nelimitate în luarea deciziilor”, se precizează în avizul Comisiei de la Veneția. În același timp, experții comisiei consideră că SIS ar trebui să fie supus controlului din partea Procuraturii, întrucât acțiunile serviciilor speciale pot constitui infracțiune penală”.
Proiectele de lege privind Serviciul de Informații și Securitate și privind activitatea contrainformativă şi activitatea informativă externă au fost discutate în ședința plenară a Comisiei de la Veneția la sfârșitul săptămânii trecute. Olesea Stamate, președintele Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, care a participat la această întrunire, a scris pe Facebook că în sală a fost „fierbinte” in sensul numărului de opinii examinate la solicitarea Moldovei.
La şedinţă a participat și directorul SIS, Alexandru Musteață. După cum se spune în comunicatul Serviciului de Informații și Securitate,
“În intervenția sa, directorul SIS a menționat că Republica Moldova se confruntă cu un război hibrid, nonconvențional, ceea ce impune și o abordare neconvențională. De asemenea, a fost evocat faptul că proiectele de legi au fost elaborate în reflecția prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului, care menționează despre dreptul statelor de a-și construi un sistem de securitate bazat pe principiul proporționalității și sub control judiciar”.
În pofida acestor argumente, însă, Comisia de la Veneția a decis că proiectele de lege ar trebui ajustate, iar prevederile privind competenţele excesive acordate SIS ar trebui eliminate. Reieşind din asta, SIS a mai menționat că împreună cu Parlamentul va ajusta proiectele vizate, ținând cont de observaţiile Comisiei de la Veneția, în vederea asigurării adoptării, după cem a menţionat Stamate, a unui cadru normativ corespunzător celor mai bune practici ale statelor cu democrație avansată.
