Reforma instituțiilor de învățământ superior, propusă de către Ministerul Educației continuă să fie criticată. Fostul ministru al Educației, Corneliu Popovici susține că la 7 luni de la lansarea acesteia, al cărei scop declarat a fost îmbunătățirea situației în mai multe domenii, se constată nu doar derapaje, dar și înrăutățirea pozițiilor universităților „absorbante” în topurile internaționale.
Într-o postare pe Facebook, Corneliu Popovici a publicat un top al universităților din întreaga lume, numit Ranking Web of Universities și la care au participat 31 000 de instituții. În clasament, Universitatea de Stat din Moldova, care, spune Popovici, anterior se poziționa cel mai bine, după reformă, a coborât cu 466 de poziții.
Universitatea Tehnică a Moldovei – cu 50 de poziții, iar Academia de Studii Economice – cu 168 de poziții. Și Academia de Muzica Teatru și Arte Plastice s-a dus în jos. „ ”Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” este încă cea mai bine clasată în top. Instituția ocupă locul mondial 3688, în creștere cu 2882 poziții timp de un an. Popovici susține că asta se datorează neimplicării instituției în reformă, pe care a numit-o precipitată și nechibzuită, ce duce la distrugerea sistemului național de cercetare și învățământ superior.() Programul de salvare a universităților din Moldova trebuie să fie elaborat și aplicat în regim de urgență, dar nu prin aventuri implementate peste noapte, în caz contrar vom rămâne o țară fără învățământ superior”, se mai arată în postarea fostului ministru.
Am încercat să aflăm poziția Universității de Stat la acest subiect, dar rectorul instituției, Igor Șarov nu a răspuns la telefon și nici la mesaj. Nu a răspuns apelurilor și mesajelor noastre nici rectorul de la Universitate Tehnică. Contactați de TV6, responsabilii de la Ministerul Educației ne-au cerut o solicitare în scris la care încă nu am primit răspuns.
S-au expus împotriva fuzionării universităților și unor institute academicianul Mihai Cimpoi, primul președinte Mircea Snegur, cadre didactice, dar și fostul ministru al Agriculturii, Viorel Gherciu, care spune că din această cauză a rămas fără funcție. Ministrul Educației a explicat necesitatea reformei prin numărul mic de studenți la unul mare de universității, dar și prin necesitatea modernizării învățământului superior.
