Noi trebuie să creăm o uniune stabilă de securitate şi apărare care v-a completa NATO şi care va putea ajuta Moldova săşi fortifice securitatea. Declaraţia a fost făcută de către președintele Parlamentului European, aflată într-o vizită la Chişinău. Uniunea Europeană este pregătită să contribuie la asigurarea securităţii Moldovei, pentru a preveni violarea spațiului aerian al ţării noastre, a mai adaugat Roberta Metsola. Răspunzând la întrebarea despre procesele politice din Moldova, mai exact – protestele opoziţiei şi dosarele penale împotriva politicienilor din opoziţie, oficialul european a declarat că democraţia, egalitatea oportunităţilor şi demnitatea, sunt valori pe care trebuie să le aibă ţările şi care trebuie protejate.
Moldova este o ţară care stă ferm în faţa unui război din ţara vecină, iar Uniunea Europeană își va consolida infrastructura de securitate şi va sprijini state precum R. Moldova în fața amenințărilor rusești. Declarația a fost făcută la Chișinău de către președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, întrebată fiind despre survolarea spaţiului aerian de către rachete ruseşti şi incidentul de la Naslavcea, când rămăşiţe a unei rachete au căzut acolo.
ROBERTA METSOLA, președintele Parlamentului European: „Noi trebuie să creăm o uniune stabilă de securitate şi apărare care v-a completa NATO şi acest lucru înseamnă să ajutăm ţări cum este R Moldova pentru a avea securitatea, pentru a preveni ceea ce ar fi putut fi un incident mult mai critic. Chiar şi aşa, acesta este un semnal de ameninţare pentru noi toţi că orice poate să se întâmple şi noi trebuie să fim pregătiţi”.
De asemenea, oficialul european a declarat că Parlamentul European va continua să sprijine Moldova în calea sa către UE şi va ajuta ţara noastră să facă faţă crizei energetice în care s-a pomenit.
ROBERTA METSOLA, președintele Parlamentului European: „În continuare vom fi puternici şi uniţi în convingerile noastre. Vom face acest lucru atunci când vorbim despre energie, ajutând R Moldova să îşi diversifice aprovizionarea cu reserse energetice pentru a preveni destabilizările în continuare”.
Întrebată de reporterul TV6 despre cum se pliază cu valori democrației europene, intervenția în forță a poliției și obstructionarea unor proteste în Moldova şi urmărirea penală a opoziției din Moldova, Roberta Metsola nu a oferit un răspuns direct, declarând că Supremaţia Legii, democraţia, egalitatea oportunităţilor şi demnitatea, sunt valori pe care trebuie să le aibă ţările şi care trebuie protejate.
ROBERTA METSOLA, președintele Parlamentului European: „Democraţia, alegeri care au loc şi campanii care sunt desfăşurate, egalitate, egalitatea oportunităţilor şi demnitatea. Acestea sunt valorile care sunt specificate în tratatele noastre. Şi valorile la care ne-am uita ca ţările să le aibă, să le împărtăşim, cum este R Moldova, ca să protejăm aceste valori. Este ceva ce cerem în ceea ce ţine de protecţia jurnaliştilor, mass-media şi activiştilor pe strădă”.
La rândul său, preşedintele R Moldova a mulţumit parlamentului European pentru că a fost prima instituţie care a aprobat statutul de candidat al ţării noastre la UE şi că sprijină moldova în calea democraţiei.
MAIA SANDU, președintele R. Moldova: „Parlamentul European a fost şi este un simbol al democraţiei europene de care ne ghidăm şi la care ne raportăm. Parlamentul UE a fost întotdeauna de partea cetăţenilor R Moldova care luptă pentru libertate şi dreptate. Instituţia pe care o reprezentaţi a fost alături de noi în cele mai grele timpuri, pentru fragila noastră democraţie”.
Președintele Parlamentului European a venit la Chișinău, la o zi, după ce Moldova a fost vizitată de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a promis un pachet suplimentar de susținere energetică pentru ţara noastră de 250 de milioane de euro. Parlamentul European are 705 de deputaţi din 27 de state membre ale Uniunii Europene.
De câteva luni, în Moldova au loc proteste organizate de Partidul „ȘOR”. Organizatorii cer demisia guvernării, acuzând-o de pentru situația socio-economică dificilă din țară. Autoritățile, la rândul lor, explică această situație prin războiul din Ucraina și criza din regiune. Anunță ajutor pentru categoriile vulnerabile ale populației, iar protestele le declartă drept destabilizatoare. Oamenii legii investighează două cazuri: finanțarea ilegală a protestelor și încercarea de a organiza destabilizări în țară. Organizatorii protestelor neagă acuzațiile.
