Guvernul Ungariei controlează, începând de miercuri, comerţul cu lemn de foc prin intermediul unor noi reglementări, care includ dreptul preferenţial al statului la cumpărare şi o posibilă interzicere la export a acestui produs, pe care Budapesta îl consideră cheie în alimentarea energetică a ţării. Măsurile au fost adoptate printr-un decret publicat în Monitorul Oficial marţi noapte, la scurt timp după ce livrarea de petrol rusesc prin conducta Drujba a fost întreruptă, transmite Digi24.RO.
Exporturile de lemn de foc, „de importanţă strategică în alimentarea cu energie a Ungariei”, se vor putea realiza numai după o aprobare din partea autorităţilor, care au în plus, începând de miercuri, drept preferenţial de achiziţie, arată documentul citat de EFE.
„Decretul a fost redactat pentru a asigura alimentarea cu combustibili controlând, reglementând şi, în anumite cazuri, interzicând exporturile de lemn de foc”, a spus ministrul Agriculturii, Istvan Nagy, citat de agenţia MTI, scrie Agerpres.
Lemnul achiziţionat de stat va fi folosit pentru alimentarea celor care au nevoie, precum instituţiile de stat şi consiliile locale, subliniază sursa citată.
Guvernul Orban a declarat stare de urgență energetică
Aceste noi măsuri se adaugă altora adoptate după ce Guvernul lui Victor Orban a declarat în iulie stare de urgenţă energetică în ţară, puternic dependentă de furnizările de hidrocarburi din Rusia.
Printre altele, gospodăriile al căror consum de gaze sau de electricitate depăşeşte o anumită limită vor trebui să plătească un preţ mai ridicat, ceea ce a declanşat o creştere a cererii de lemn de foc ca sursă alternativă.
Pădurile acoperă 21% din suprafaţa Ungariei, cu peste 400 milioane metri cubi de arbori, conform datelor portalului economic Portfolio.hu. Exploatarea, în ultimii 10 ani, a fost în medie de 7,5 milioane metri cubi.
Recent, Budapesta a relaxat anumite criterii de protecţie a mediului pentru a permite mai multe tăieri de arbori, mai scrie EFE.
Ungaria cumpără din Rusia 65% din petrol şi 85% din gazele naturale pe care le utilizează, ceea ce o face foarte vulnerabilă la actuala criză energetică.
