Militarii și funcționarii publici cu statut special vor ieși la pensie mai târziu. Anunțul a fost făcut de ministrul muncii și protecției sociale Natalia Plugaru. Potrivit ei, vârsta de pensionare va fi majorată treptat – de la 45 de ani în 2027 până la 50 de ani în 2036. Ministerul de resort și Casa Națională de Asigurări Sociale au elaborat un proiect de lege care prevede introducerea unui regim special de pensionare pentru militari și funcționarii publici cu statut special, separat de sistemul general de pensii.
Argumentele autorităților în favoarea majorării vârstei de pensionare: noul sistem va corespunde normelor europene, va fi mai echitabil și mai sustenabil pe termen lung și va aduce economii semnificative la bugetul de stat.
ARGUMENTELE AUTORITĂȚILOR ÎN FAVOAREA MAJORĂRII VÂRSTEI DE PENSIONARE
Alinierea la normele europene;
Un sistem mai echitabil și mai sustenabil pe termen lung;
Economii semnificative pentru bugetul de stat.
NATALIA PLUGARU, ministru al muncii și protecției sociale: „În prezent, sistemul de pensii pentru militari și funcționarii publici cu statut special acoperă 23 de mii de beneficiari. Este vorba despre 6 instituții care intră sub incidența reformei: MAI, Ministerul Apărării, SIS, CNA, Serviciul de Protecție și Pază de Stat și Administrația Națională a Penitenciarelor. Sistemul actual, prevăzut de legislația în vigoare, funcționează după reguli stabilite cu mai bine de trei decenii în urmă. Legea de bază datează din anul 1993. De atunci au fost operate unele modificări, însă structura sistemului a rămas, în mare parte, neschimbată. Astăzi nu există o vârstă minimă de pensionare stabilită prin lege pentru funcționarii publici cu statut special. În practică, datele noastre arată că vârsta medie de pensionare este deja de 43,5 ani. Totuși, știm că în unele instituții oamenii se pensionează la vârste mult mai mici – chiar și la 30 de ani. Pentru comparație, militarii din România se pensionează la vârsta de 60 de ani. Această vârstă poate fi redusă pentru categoriile cu grad sporit de risc, însă nu sub 45 de ani”.
După cum a menționat ministrul, reforma prevede majorarea treptată a vârstei de pensionare cu 6 luni anual, până la atingerea pragului de 50 de ani în 2036.
Pentru obținerea pensiei pentru vechime în muncă va fi necesară o perioadă de cel puțin 20 de ani de serviciu în sistem, precum și 25 de ani de stagiu total de muncă. Mărimea acestei pensii va constitui între 50% și 75% din baza de calcul, în funcție de durata serviciului și vechimea în muncă. Calculul se va efectua în baza venitului mediu din ultimele 60 de luni de activitate.
Anumite categorii de angajați își vor păstra dreptul de a se pensiona la 45 de ani. Este vorba despre angajații subdiviziunilor speciale Fulger, Alfa și Pantera, personalul penitenciarelor de tip închis, al izolatoarelor, precum și al instituțiilor pentru deținuți cu boli infecțioase și psihice și al obiectivelor subterane. Pentru aceștia este prevăzută condiția de a avea cel puțin 15 ani de activitate anume în aceste structuri. O altă modificare importantă este posibilitatea de a continua activitatea după pensionare, concomitent cu primirea salariului și a pensiei. Am solicitat comentarii din partea organizațiilor sindicale de profil privind proiectul de lege, pentru a afla opinia acestora asupra subiectului, precum și dacă informațiile privind eventuale concedieri în masă în structurile de forță sunt veridice și dacă acestea au legătură cu noua lege. Până la momentul pregătirii materialului nu am primit însă niciun răspuns.
Totuși, pentru mass-media, Federația Sindicatelor SINDLEX a criticat dur inițiativa autorităților privind majorarea treptată a vârstei de pensionare pentru militari și funcționarii publici cu statut special. Potrivit sindicatelor, schimbarea bruscă a regulilor subminează încrederea persoanelor care și-au construit cariera bazându-se pe legislația în vigoare. „O astfel de măsură poate destabiliza sistemul”, avertizează reprezentanții federației.
În plus, sindicatele au subliniat că „elaborarea acestor proiecte de lege nu a fost precedată de un dialog social autentic. Reprezentanții organizațiilor sindicale nu au fost implicați în procesul de elaborare a documentelor, iar opiniile specialiștilor din sistem și ale reprezentanților personalului nu au fost luate în considerare în mod corespunzător”.
Potrivit autorilor inițiativei, reforma va genera economii de aproximativ 49 de milioane de lei, sumă care se preconizează a fi alocată majorării salariilor în cadrul instituțiilor de forță. Totuși, întrebarea principală nu este doar cât va economisi statul, ci și care va fi costul pentru oameni și pentru întregul sistem: vor mai avea angajații motivația de a continua să lucreze în aceste condiții și va conduce sau nu modificarea condițiilor la demisii în masă și la un deficit de personal, care deja este resimțit în sistem. În prezent, proiectul de lege se află în etapa de consultări. Dacă va fi aprobat de parlament, acesta va intra în vigoare la 1 ianuarie 2027.
