Soarta partidelor politice care riscă să fie radiate este acum în mâinile Curții Constituționale. Înalta Curtea a examinat, joi, 18 iunie, sesizarea Partidului „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei” care contestă noile modificări introduse de majoritatea PAS la Legea Partidelor care pot duce la lichidarea formațiunilor politice, fără o decizie a Curții Constituționale, singura instanță care poate scoate în afara legii un partid.
Este vorba despre 4 partide – „Șansă”, „Renaștere”, FASM și „Victoria” care sunt catalogate de către autorități drept succesoare ale Partidului „ȘOR”, declarat neconstituțional.
În cadrul ședinței, avocatul Partidului FASM Vadim Banaru a declarat că sintagma „partid succesor” nu este prevăzută de Legea Supremă și produce efecte similare unei decizii de declarare a neconstituționalității unui partid, competență care aparține exclusiv Curții Constituționale.
VADIM BANARU, avocatul Partidului FASM
Considerăm că ultimele modificări care au fost operate la legea privind partidele politice introduc normele contrare Constituției. A fost introdus un nou mecanism paralel — instituția recunoașterii partidului succesor, care nu este prevăzut de Legea fundamentală și contravine dispozițiilor constituționale, deoarece Curtea Constituțională este singura autoritate care poate declara un partid neconstituțional, iar prin acest mecanism se încearcă intervenția accelerată cu scopul lichidării oricărei formațiuni politice.
Potrivit apărătorului, aceste norme trebuie verificate prin prisma controlului constituțional, inclusiv în lumina opiniei Comisiei de la Veneția, care a constatat că mecanismul conține formulări largi și neclare și produce, în esență, aceleași efecte ca hotărârea Curții Constituționale de declarare a neconstituționalității unui partid.
Avocatul a atras atenția că, astfel de măsuri pot împiedica participarea formațiunilor la alegeri, referendumuri și alte procese politice, generând consecințe ireversibile asupra drepturilor electorale. Sau, așa cum se întâmplă în prezent, în urma unui apel al Ministerului Justiției la Curtea de Apel, activitățile partidelor pot fi restricționate sau dizolvate ca succesoare ale unei formațiuni politice considerate neconstituționale, la discreția ministerului.
În argumentarea sa, Banaru a subliniat că partidele politice reprezintă instrumente constituționale prin care cetățenii participă la viața politică și că orice restricție asupra activității acestora afectează direct pluralismul politic, libertatea de asociere și dreptul de a alege și a fi ales.
VADIM BANARU, avocatul Partidului FASM
Orice limitare a activității unui partid politic afectează simultan valori constituționale fundamentale. Articolul 1 din Constituție consacră pluralismul politic ca valoare supremă. Articolul 5 stabilește că democrația în Republica Moldova se exercită în condițiile pluralismului politic. Articolul 41 garantează libertatea partidelor și rolul acestora în exprimarea voinței politice a cetățenilor. Articolul 38 consacră dreptul de a alege și de a fi ales. Articolul 32 protejează libertatea de opinie și de exprimare.
În acest context, Vadim Banaru a declarat că, prin sesizarea depusă, solicită Curții Constituționale să stabilească în mod clar și explicit criteriile în baza cărora o formațiune politică poate fi recunoscută drept succesoare a unui alt partid. Potrivit lui, actualele prevederi legale sunt formulate într-un mod vag și permit interpretări multiple. La ședință au participat și reprezentanți ai Guvernului și Parlamentului care, la fel, și-au argumentat poziția, citând definiții generale din legi.
Motivele invocate de aceștia ar fi, continuarea activităților similare cu cele ale unui partid neconstituțional, precum și corupția electorală, pe care autoritățile vor să o combată, dar nu au menționat dacă astfel de cazuri au fost demonstrate în instanță și dacă există decizii definitive ale judecătorilor pe presupusa mită electorală în care ar fi vizate partidere respective.
RADU RADU, reprezentantul Parlamentului
Evenimentele de la ultimul scrutin electoral au demonstrat vulnerabilitatea autorităților publice în fața sarcinii de a face față campaniei de fraudare a alegerilor și coruperea alegătorilor. Mecanismele și instrumentele existente de corupție electorală s-au dovedit a fi insuficiente pentru contracararea acestui fenomen.
EDUARD SERBENCO, reprezentant al Guvernului
Autorul afirmă că o democrație nu se apără prin slăbirea pluralismului, totalmente de acord. Prin normele contestate nu se slăbește pluralismul politic, dimpotrivă, ele urmăresc asigurarea integrității procesului democratic. Tocmai pentru a elimina din viața politică partidele care continua scopurile neconstituționale.
După prezentarea tuturor pozițiilor, judecătorii Curții Constituționale au decis că vor continua examinarea procesului, în data de 29 iunie. Asta pentru că, la acest dosar urmează să mai fie conexate și alte câteva sesizări similare de la Partidul Șansă și Renaștere care vor fi examinați împreună, într-o singură cauză, cu care toți participanții la proces trebuie să se familiarizeze și să-și prezinte pozițiile până în data de 25 iunie.
DOMNICA MANOLE, președintele Curții Constituționale
Curtea va cita părțile, va informa Guvernul, Parlamentul oficial despre depunerea opiniilor. Solicităm să vă conformați acestei date, este necesar să asigurăm examinarea multiaspectuală a acestei sesizări în ședința Curții.
Într-un comunicat de presă, Partidul „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei” a declarat că, decizia Curții Constituționale de a conexa mai multe sesizări privind modificarea Legii cu privire la partidele politice confirmă faptul că este vorba despre o problemă juridică serioasă, care afectează nu doar o singură formațiune politică.
Partidul FASM susține în mod consecvent că prevederile actuale creează un precedent periculos și permit restrângerea activității politice în baza unor criterii neclare, care lasă loc unor interpretări largi, se spune în comunicat.
„Încă de la început, am atras atenția că o astfel de abordare generează incertitudine juridică. Atunci când soarta unui partid depinde de noțiuni evaluative și interpretări subiective, este afectată încrederea în regulile care guvernează procesul politic. Tocmai de aceea, problema examinată de Curtea Constituțională nu vizează doar partidul FASM și colegii noștri din Blocul „Victorie”.
Este vorba despre principiile pe care trebuie să se bazeze sistemul politic al statului și despre garanțiile care trebuie să fie aplicate tuturor participanților la viața politică, indiferent de opiniile și convingerile lor.”, menționează formațiunea politică.
Anterior, Ministerul Justiției s-a adresat Curții de Apel cu solicitarea de a recunoaște patru partide politice drept „succesoare” ale Partidului „Șor” și de a obține dizolvarea acestora. Acest mecanism a apărut după modificări urgente aduse Legii privind partidele politice, votate de majoritatea PAS.
Autoritățile au introdus o nouă procedură: dacă statul consideră că un partid continuă, în mod pretins, activitatea unui partid declarat anterior neconstituțional, acel partid poate fi recunoscut drept „succesor”, activitatea sa poate fi restricționată, iar în final poate fi lichidat. În cadrul acestui dosar a fost ridicată o excepție de neconstituționalitate a acestor prevederi. Instanța a transmis problema Curții Constituționale.
De asemenea, Curtea Constituțională a solicitat opinia Comisiei de la Veneția. Experții Comisiei au declarat anterior că lichidarea partidului ar trebui să fie o măsură extremă, luată pe baza unor dovezi serioase ale amenințării pe care o reprezintă formațiunea politică și după ce toate celelalte mijloace de influență au fost epuizate.
Reprezentanții partidelor spun că aceasta este o decizie politică și PAS vrea să înlăture oponenții politici. PAS, CEC și Min Justiției resping acuzațiile.
