Ce nu faci pentru a da bine în fața partidului. Duci oameni într-o gară pentru ciment și nisip, și arăți la televizoarele proguvernare cât de genială este ideea lansării unui proiect supranumit Cu trenul la Aeroport. Ideea, a prins contur doar pentru o singură zi, iar de atunci nu s-a mișcat nimic în această direcție. Totul s-a întâmplat în data de 14 aprilie, când ministrul Infrastrucrurii Vladimir Bolea anunța cu mare fast că prima garnitură cu pasageri a ajuns la Revaca. 45 de cetățeni ucraineni au sosit la Chișinău cu o cursă-test directă Kiev–Aeroport. Garnitura a oprit anume la Revaca, iar pasagerii au fost transportați apoi cu autobuzul până la aeroport, în aproximativ 15 minute.
CANAL 5 a mers la Revaca pentru a vedea în ce stare se află aceasta și cum decurg lucrările.
Așadar, gara din localitate, deși se află la o aruncătură de băț de Capitală și este o suburbie din Sîngera, este într-o stare greu de imaginat. Clădirea vechii gări, unde în urmă cu aproximativ 30 de ani funcționa casa de bilete, sala de așteptare și zona pentru pasageri, este acum părăsită și degradată. În prezent, la Revaca nu mai oprește niciun tren de pasageri, iar stația funcționează doar pentru transportul de marfă. Pe aici trec vagoane cu ciment, metal, nisip și piatră spartă, în funcție de solicitări.
La fața locului am găsit doar câțiva angajați, printre care și Lilia Sinițina, casier superior de marfă, care lucrează aici de peste 30 de ani. Femeia ne-a arătat teritoriul și condițiile în care oamenii sunt nevoiți să muncească zilnic: clădiri vechi, spații deteriorate, lipsa apei și un WC afară, fără condiții elementare de igienă. Stația de marfă, care încă este folosită, pare și ea uitată de autorități, deși angajații continuă să-și facă munca în condiții pe care cu greu le poți numi normale.
Stația feroviară de la Revaca a ajuns în vizorul Ministerului Infrastructurii la începutul lunii aprilie, după ce 45 de cetățeni ucraineni au ajuns la Chișinău cu o cursă-test directă Kiev–Aeroport. Garnitura a oprit anume la Revaca, iar pasagerii au fost transportați apoi cu autobuzul până la aeroport, în aproximativ 15 minute. Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a promis atunci că edificiul stației va fi modernizat, însă lucrările ar urma să înceapă abia după finalizarea proiectării, fără un termen clar anunțat public.
Deocamdată, nu este clar dacă renovarea va viza doar clădirea vechii gări pentru pasageri sau și spațiile în care muncesc actualii angajați ai stației de marfă. Până la modernizarea promisă, Revaca rămâne o imagine degradată și urâtă a infrastructurii feroviare, lăsate în voia sorții, iar oamenii care lucrează acolo continuă să suporte zilnic consecințele nepăsării.
LILIA SINIȚA, casier superior de marfă
Condițiile, sincer vă spun, nu sunt prea bune pentru muncă. Poate cuiva nu o să-i placă, dar la stație nu este apă, ca să înțelegeți. Adică apă potabilă ne aduce o firmă în coolere, cam o dată pe lună. Toaleta, scuzați, este afară. Da, în secolul XXI să alergi la toaletă afară, înțelegeți și dumneavoastră, mai ales iarna. Și, din nou, reparații nu s-au făcut. Spun că eu lucrez aici de 35 de ani, se vor împlini vara aceasta, iar ultima reparație probabil a fost făcută acum vreo 20 de ani. Uitați-vă chiar aici, la colț. Spun că într-o zi o să ne prăbușim pe partea stângă, pentru că și în interiorul clădirii au apărut deja fisuri.
Lilia Sinița ne-a spus că, zilnic la Revaca se află un responsabil pe stație, casierul marfar și un așa-numit predător-primitor principal. Femeia ne-a povestit că l-a văzut pe ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, în timpul vizitei la stație, acum două luni, când acesta a vorbit despre renovare, însă nu a mers în interiorul stației de marfă, pentru a vedea condițiile. Totuși, angajații spun că nu știu dacă reparația promisă vizează și clădirea în care muncesc ei sau doar vechiul edificiu destinat pasagerilor, iar până acum lucrările nu au început.
LILIA SINIȚA, casier superior de marfă
Noi am vrea, sincer vorbind, pentru că parcă s-a cam uitat de noi, dar totuși ne aflăm, să zicem așa, în oraș, da? Sectorul Botanica, iar aici, iată, scuzați, avem ceea ce avem.
Apropo, iarna aceasta chiar ne-am chinuit, sincer vorbind, pentru că aici avem cazan. Dar în această iarnă nu au fost nici lemne, nici cărbune, și ne încălzeam fiecare în biroul său cu aparate electrice de încălzire. Dar, pentru că stația este veche și instalația electrică este veche, nu rezistau reșourile. La noi, dacă sunt trei birouri — impiegatul, eu și predătorul-primitor — dacă porneam trei reșouri, săreau contoarele. Pur și simplu le porneam pe rând, ne-am chinuit foarte mult. Chiar mi-e frică să-mi imaginez ce va fi iarna aceasta, sincer vorbind.
Am intrat în interiorul stației pentru a vedea condițiile în care lucrează angajații, iar Lilia Sinița ne-a arătat cabinete goale, încăperi nefolosite și spații care nu mai sunt încălzite, explicând că, dacă înainte aici activau peste 100 de oameni, astăzi au mai rămas doar 10.
LILIA SINIȚA, casier superior de marfă
Lucrez aici din 1991, doar o singură dată a fost aici o reparație. La etajul doi, practic toate cabinetele sunt pustii. În trecut am fost mai mulți angajați. Aici era inginerul stației, acum această funcție nu mai există, cabinetul este gol. Aici este camera de comunicații, aici vin și lucrează tot feroviarii noștri, dar încăperea este închisă, pentru că ține de ei, nu de noi, cei care ne aflăm permanent aici, la stație. Aici la noi este, de asemenea, gol. Înainte era casierul, acum aici avem, să zicem așa, documente. Aici este gol, pentru că s-au mutat la etajul trei.
Rezultă că etajul doi, ca atare, are o mulțime de cabinete goale. Dar nici nu are rost să fie folosite și nici iarna să fie încălzite, pentru că nu mai sunt atât de mulți oameni cum erau înainte. În trecut aveam peste 100 de angajați în stat, iar acum suntem 10.
Vedeți crăpătura? Din cauza că temelia clădirii deja este distrusă și se risipește în cealaltă parte.
Rezultă că aici există lavoar, dar apă nu este, apă nu este, iar noi, în secolul XXI, ne spălăm pe mâini la lavoar cu apă adusă de noi.
Și tehnica de la punctul de comandă este învechită, spune Dumitru Alpașchin, care lucrează de 36 de ani la calea ferată și susține că angajații comunică greu prin aparatele vechi, folosesc deseori telefoanele mobile, iar investiții pentru modernizare nu s-au făcut de ani buni.
DUMITRU ALPAȘCHIN, responsabil la punctul de comandă
Totul e vechi, e tare veche.
– Cum lucrați la ea?
– Tare e rău, iată foarte rău se aude. Iată mai mult pe telefonul mobil lucrăm. Ne-au oferit unul de serviciu, dar acesta e personal, și iată așa lucrăm. Aici cam totul este vechi, totul trebuie de schimbat.
Dacă apeși, spre exemplu aici, se duce, totul este bine, dar panoul de legătură prin care noi vorbim cu Chișinău, stația de pe Pîrcalab, toată comunicația acolo stă și ei ne dau comandă, noi cu ei vorbim și rău se aude.
Nu-s investiții, nu-s bani. Au fost și rețineri de salariu, dar acum parcă s-au mai achitat și totul este normal. Iată vine aprilie, trebuie să ne achite pe martie, dar vedeți singuri cum e starea, cândva se făcea.
L-am telefonat pe directorul Căii Ferate din Moldova, Sergiu Cotelnic, care ne-a declarat că instituția cunoaște starea gării Revaca și că procesul de renovare a fost accelerat după cursa-test care a legat Kievul de aeroportul din Chișinău. Potrivit acestuia, proiectul de reconstrucție pentru clădire și peron este deja în elaborare, iar până la mijlocul anului ar urma să fie gata documentația necesară pentru selectarea antreprenorului și începerea lucrărilor. Cotelnic susține că și stația de marfă va fi inclusă într-un proiect de modernizare amplă, fiind considerată un nod important pentru agenții economici.
SERGIU COTELNIC, directorul Căii Ferate din Moldova
Proiecte separate, cum ar fi gara Revaca, stațiile și procesele de reechipare, sunt în prezent analizate în detaliu de proiectanți și de specialiștii noștri — pentru a găsi soluțiile optime astfel încât calea ferată să fie cât mai apropiată de cerințele Uniunii Europene și să corespundă standardelor moderne.
În principiu, infrastructura există, însă din cauza stării avansate de uzură, totul s-a degradat și necesită restaurare completă. De acest lucru se ocupă acum proiectanții. În prezent, se fac coordonări cu „Apă-Canal Moldova”, inclusiv pe partea de rețele de canalizare — lucrările sunt în desfășurare. Estimăm că, în următoarea perioadă, aproximativ o lună–două, vom putea începe efectiv reconstrucția.
Totuși, directorul CFM spune că suma exactă a lucrărilor nu este cunoscută deocamdată, iar costul reconstrucției va putea fi anunțat abia după finalizarea proiectării și evaluarea făcută de specialiști.
Despre proiectul rutei feroviare dintre Chișinău și aeroport, ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a vorbit încă din iulie 2025. Atunci, el a menționat că există deja un tronson de cale ferată din Chișinău în direcția Sîngerei, iar punctul de conectare urma să fie stabilit ulterior. Costul proiectului era estimat la aproximativ 8,5 milioane de euro.
În octombrie anul trecut, Bolea a anunțat că până în primăvara anului 2026 autoritățile vor pregăti stația Revaca, de unde pasagerii urmau să fie transportați cu trenul spre centrul Chișinăului.
În aprilie 2026, ministrul a declarat că lansarea trenului ar putea avea loc până la sfârșitul anului 2026. În prezent, este mijlocul lunii iunie, iar lucrările de proiectare nu sunt încă finalizate, în timp ce lucrările de construcție nici măcar nu au început.
Totodată, unii experți își exprimă îndoieli cu privire la oportunitatea acestui traseu, în special în contextul situației financiare extrem de dificile a Calea Ferată din Moldova. Aceștia presupun că proiectul ar fi destinat în principal cetățenilor ucraineni.
Calea Ferată a Moldovei traversează o criză profundă, cauzată de lipsa finanțării. În ultimii ani, aceasta a fost condusă de mai mulți șefi care însă nu reușeau să facă față datoriilor mari și restanțelor salariale ale întreprinderii. Abia, recent, angajații CFM și-au primit lefurile, dar s-a întâmplat după ce mai bine de 1 500 de angajați au fost concediați, pentru a optimiza cheltuielile.
Potrivit ministrului Infrastructurii, Vladimir Bolea, planul Guvernului este împărțirea întreprinderii în două entități, una pentru Infrastructură care va administra infrastructura feroviară, va rămâne în proprietatea statului și va putea primi subvenții bugetare și alta Marfă și Pasageri – operator comercial pentru transportul de mărfuri și pasageri, care va trebui să se autofinanțeze. Astfel, se va putea alinia la normele Uniunii Europene și se vor atrage investiții. Modernizarea se va face după standarde europene, cu accent pe digitalizare, siguranță și conexiuni feroviare noi cu România și UE, susține Bolea.
