Fostul prim-ministru Vlad Filat a anunțat, pe canalul său de Telegram, că Partidul Liberal Democrat din Moldova a elaborat un raport analitic intitulat „De la stat capturat la stat hiperreglementat. Evoluția democrației în Republica Moldova 2020–2026”. Documentul urmează să fie transmis Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, a cărui reuniune are loc la Chișinău în perioada 14–15 mai.
Potrivit autorilor, raportul analizează evoluția democrației, statului de drept și a instituțiilor statului din Republica Moldova. În document se afirmă că, în paralel cu accelerarea integrării europene, țara ar fi trecut printr-o degradare treptată a mecanismelor democratice. Autorii susțin că, sub pretextul luptei împotriva corupției, protejării securității naționale și limitării influenței Federației Ruse, ar fi avut loc o concentrare excesivă a puterii executive, reducerea pluralismului politic și slăbirea controlului democratic asupra instituțiilor statului.
Unul dintre punctele-cheie ale raportului vizează coborârea Republicii Moldova, de către The Economist Intelligence Unit, din categoria „democrație imperfectă” în cea de „regim hibrid”, evaluare interpretată de autori ca o confirmare externă a deteriorării democrației moldovenești. Potrivit documentului, această evoluție s-ar reflecta prin presiuni asupra opoziției, creșterea influenței executivului, slăbirea separării puterilor în stat și restrângerea pluralismului politic. Raportul semnalează și amplificarea rolului președinției asupra structurilor de securitate, fiind invocate Centrul „PATRIOT” și transformarea, în fapt, a Consiliului Suprem de Securitate în mecanisme neoficiale de coordonare a instituțiilor-cheie ale statului.
Raportul critică modificările frecvente ale legislației electorale și, cu trimitere la observațiile OSCE/BIDDO și ale Comisiei de la Veneția, susține că mecanismele anticorupție și de securitate ar fi fost transformate treptat în instrumente de filtrare electorală și de influențare a competiției politice, fiind menționate cazurile Chișinău 2018, Bălți 2021, excluderea partidului „Șansă” și Legea nr. 100/2025 privind „blocul electoral camuflat”.
O altă temă importantă a raportului vizează conducerea țării prin regimul stării de urgență în perioada 2021–2026. Autorii susțin că acest regim ar fi devenit, treptat, un instrument aproape permanent de administrare a statului, iar Comisia pentru Situații Excepționale ar fi primit competențe extinse, fără un control parlamentar real. Documentul citează și criticile Comisiei Europene privind organizarea alegerilor locale din 2023 în stare de urgență și excluderea unor candidați fără suficiente garanții procedurale.
În capitolul despre mass-media, autorii afirmă că securitatea informațională ar fi fost folosită drept argument pentru lărgirea controlului indirect asupra spațiului public, inclusiv prin suspendarea emisiei unor posturi TV și blocarea unor platforme online. Concluzia autorilor este că Republica Moldova nu ar trece printr-o anulare oficială a democrației, ci printr-o erodare graduală a funcționării democratice a statului, prin concentrarea puterii executive, extinderea pârghiilor administrative de control, reducerea pluralismului și transformarea măsurilor excepționale într-un mod de guvernare.
Reprezentanții puterii PAS au justificat, însă, de-a lungul timpului, aceste măsuri prin necesitatea apărării securității naționale și a parcursului european al Republicii Moldova. În cazul suspendării unor posturi TV și blocării mai multor site-uri, autoritățile au afirmat că deciziile au vizat combaterea dezinformării, manipulării și tentativelor de destabilizare atribuite Federației Ruse. Tot prin argumentul securității și al riscurilor hibride au fost explicate și măsurile împotriva unor formațiuni sau candidați prezentați drept pro-ruși, acuzați de finanțare ilegală, cumpărare de voturi sau legături cu grupări interzise, însă fără a prezenta dovezi plauzibile. În privința stării de urgență, Guvernul a invocat războiul din Ucraina, riscurile energetice, posibile fluxuri de refugiați și necesitatea unor decizii rapide pentru protejarea populației și a infrastructurii. Astfel, închiderea televiziunilor, restricțiile asupra unor actori politici, guvernarea prin stare de urgență și modificările electorale au fost explicate de autorități prin aceeași linie de apărare: lupta cu dezinformarea rusă, combaterea influenței pro-ruse și protejarea securității statului.
