Răscoală pe navă. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii – instituția care a fost ținta primului val de epurări atunci când PAS a lansat reforma justiției – s-au pronunțat împotriva ideii de a supune vettingului și judecătorii primei instanțe. Această inițiativă, lansată inițial de Maia Sandu, este promovată acum activ de Ministerul Justiției. În cadrul CSM, aceasta a fost calificată drept „un atentat la independența sistemului judecătoresc”.
Consiliul Superior al Magistraturii consideră că evaluarea judecătorilor trebuie realizată de sistemul de autoadministrare judecătorească, și nu de o structură externă, reprezentată de Comisia de vetting.
ALIONA MIRON, membră a Consiliului Superior al Magistraturii
Consiliul Superior al Magistraturii declară clar și răspicat: în niciun caz nu refuzăm evaluarea judecătorilor. Dar vrem ca această prerogativă, inclusiv cea financiară, să fie atribuită Consiliului Superior al Magistraturii. Dacă ne referim la articolul nr. 1 din Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, noi suntem un organ independent, creat pentru organizarea și funcționarea sistemului judecătoresc, și garantăm independența puterii judecătorești. Dar cum putem asigura acest lucru, dacă nici măcar nu știm despre ce este vorba în acest concept și în acest proiect de lege?
Potrivit Alionei Miron, Ministerul Justiției nici măcar nu a considerat necesar să consulte Consiliul Superior al Magistraturii în procesul elaborării acestui proiect de lege. CSM consideră că are loc practice o preluare a atribuțiilor sale.
IOANA CHIRONEȚ, membră a Consiliului Superior al Magistraturii
Orice acțiuni de subordonare a atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii amenință independența judecătorilor, iar eu nu susțin o asemenea procedură, care depășește limitele competențelor Consiliului Superior al Magistraturii. Noi suntem organul de autoadministrare judecătorească și trebuie să continuăm să ne exercităm atribuțiile în conformitate cu legea.
Am încercat să obținem un comentariu pe această temă din partea Ministerului Justiției, însă nimeni nu a răspuns la apelurile noastre. Până în prezent, prin procedura de evaluare externă realizată de Comisia specială de vetting au trecut judecătorii Curții Supreme de Justiție și ai curților de apel din țară, precum și președinții și vicepreședinții instanțelor de fond. La sfârșitul anului trecut, PAS a inclus în această listă și magistrații Judecătoriei Chișinău. Acum autoritățile doresc ca procedura de vetting să fie totală – adică să treacă prin ea absolut toți judecătorii. Ministerul Justiției explică această măsură prin necesitatea unei curățări complete a sistemului judecătoresc.
Experții afirmă însă că așa-numitul „vetting pentru toți” reprezintă un filtru pentru eliminarea tuturor celor neloiali și incomozi și că acesta riscă să paralizeze pentru ani de zile instanțele și procuraturile, din cauza numărului mare de funcții vacante, concedieri, amânări de ședințe și a presiunii mari asupra personalului. În plus, devine neclar rolul și locul Consiliului Superior al Magistraturii – instituție care, potrivit legii, este responsabilă tocmai de selectarea candidaților pentru funcțiile de judecător – dacă aceasta va fi înlocuită în acest rol de Comisia de vetting.
Activitatea așa-numitelor Comisii de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor ridică semne de întrebare nu doar în Moldova, ci și în rândul instituțiilor internaționale. Recent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat o hotărâre în cazul unui judecător albanez, pe care echivalentul local al Comisiei noastre de vetting nu l-a lăsat să treacă de filtrele sale. CEDO, subliniind că statele au dreptul să stabilească proceduri stricte pentru verificarea integrității judecătorilor, a considerat totuși că față de judecătorul albanez au fost aplicate măsuri disproporționate.
„Demiterea definitivă din sistem reprezintă cea mai gravă sancțiune profesională și necesită dovezi solide, o analiză individuală și o justificare concretă”, se menționează în hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului. Și în Moldova există numeroase exemple similare, în care Comisia de vetting a acționat părtinitor și disproporționat față de unii judecători, ceea ce ridică suspiciuni privind angajarea sa politică.
