Săracii, ținuți datornici la bănci, riscă să devină săraci lipiți pământului. Banca Națională a scumpit creditele, majorând din nou rata dobânzii de politică monetară, într-o încercare de a tempera presiunile inflaționiste tot mai accentuate la nivel global, se menționeză într-un comunicat al instituției.
Decizia a fost aprobată de Comitetul executiv al BNM în ședința din 7 mai, instituția avertizând că inflația ar putea depăși în lunile următoare limita superioară a intervalului-țintă stabilit de banca centrală.
Potrivit hotărârii, rata de bază aplicată principalelor operațiuni de politică monetară pe termen scurt a fost stabilită la 6,50 la sută anual. Totodată, rata dobânzii la creditele overnight a fost majorată la 8,50% pe an, cea la operațiunile repo la 6,75 la sută, iar rata la depozitele overnight la 4,50% anual. Banca a decis și menținerea normelor rezervelor obligatorii la nivelurile actuale: 18 la sută pentru mijloacele atrase în lei moldovenești și valută neconvertibilă și 26% pentru cele în valută liber convertibilă.
BNM SCUMPEȘTE CREDITELE
Rata de bază: 6,50% anual
Credite overnight: 8,50% anual
Operațiuni repo: 6,75% anual
Depozite overnight: 4,50% anual
Rezerve obligatorii:
18% – lei MDL și valută neconvertibilă
26% – valută liber convertibilă
Un factor important care a stat la baza acestei decizii îl reprezintă și perturbările din zona Golfului Persic, inclusiv blocarea Strâmtorii Ormuz, care a determinat creșterea prețurilor la petrol și gaze naturale, anunță Banca Națională a Moldovei. Pe plan extern, aprecierea dolarului american și deprecierea euro generează presiuni suplimentare asupra prețurilor, iar mai multe bănci centrale sunt așteptate să adopte politici similare de înăsprire monetară.
Datele prezentate de Banca Națională arată că inflația anuală a ajuns în martie 2026 la 5,81%, în creștere cu 0,75 puncte procentuale față de luna precedentă. Potrivit prognozei actualizate, inflația va continua să crească în acest an și va depăși timp de trei trimestre limita superioară a intervalului-țintă, cu o medie anuală de 7% în 2026 și 5,8% în 2027.
Comentând decizia băncii, deputatul Partidului „Democrația Acasă”, președintele Comisiei pentru agricultură, Serghei Ivanov, susține că majorarea ratei dobânzii va avea efecte negative asupra economiei, iar scumpirea creditelor ar putea reduce nivelului de trai al populației.
SERGHEI IVANOV, deputat PPDA
Chestia asta va avea repercusiuni foarte grave, și anume va diminua apetitul de a investi pentru că nu poți investi un ban care este foarte scump și totodată va diminua capacitatea oamenilor de a face, care deja au credite, pentru că și acele credite care deja sunt luate, sunt șanse mari să de modifice rata lor de bază, să se modifice dobânzile ceea ce iarăși va face o decapitalizare, în ceea ce ține business plan capital preconizat de cheltuieli și așa mai departe.
Mai ales în domeniu agricol, acolo unde noi deja cunoaștem de ani de zile că este o decapitalizare, este o lipsă de infuzii de capital. Aveam probleme cu accesul la bani, acum a mai venit încă o problemă pentru cei care au accesat banii, deja banii se scumpesc și totodată nu înțelegem cât de profitabil va fi atunci când pe de o parte se scumpește motorina, cât pe de altă parte se scumpesc crediturile.
Trebuie să înțelegem că urmează o decapitalizare sau, mai direct să înțeleagă oamenii, o sărăcire atât a populației cât și a mediului de afacere.
Deputatul a solicitat intervenția Guvernului și a Parlamentului pentru a reduce impactul deciziei asupra economiei, inclusiv prin măsuri legislative și programe de sprijin, avertizând că efectele secundare ar putea fi semnificative.
De asemenea, deputatul și liderul PDCM, Ion Chicu, susține că aceste majorări ale dobânzilor la credite vor descuraja activitatea investițională, care și așa este foarte modestă.
ION CHICU, deputat, liderul PDCM
Toți care au credite vor plăti dobândi mai mari, toți care au avut planuri, de exemplu, pentru o ipotecă sau altceva, trebuie deja să-și revadă aceste planuri cu costuri mai mari, dar cel mai grav e că cei care au vrut să facă investiții în economie înțeleg că costurile vor fi mai mari. Aceste recursiuni sunt cele mai nedorite și eu așa înțeleg că nu este ultima majorare a ratei de bază.
În același timp, reprezentanții guvernării invocă drept motiv principal al majorărilor contextul economic generat de conflict și afirmă că vor compensa efectele prin creșterea veniturilor populației. Totuși, experții atrag atenția că aceste măsuri nu sunt suficiente, întrucât sunt rapid erodate de creșterea continuă a prețurilor.
RADU MARIAN, deputat PAS
Este clar că contextul de bază este război indiferent de vreodată și cumva de aici reiese această decizie.
Ce înseamnă rata de bază?
Înseamnă costul în baza căruia o Bancă Comercială se împrumută de la Banca Națională. Și atunci, Banca Comercială, când accesează și ea anumite împrumuturi , costul de creditare crește. Ceea ce noi putem să facem, ce putem să facem, ce poate să facă guvernul și autoritățile, este să vină cu anumite măsuri de majorare a veniturilor. Să intervenim la pensii, la salarii, să intervenim cu programele de infrastructură. Deci asta e lucrul care l-am făcut și o să-l facem.
În 2024, gradul de îndatorare al persoanelor fizice a atins cel mai înalt nivel din istorie, ajungând la aproximativ 14,1% din PIB. Majoritatea moldovenilor – estimativ 73,5% în 2024 au preferat să ia credite de la bănci, urmate de companiile de microfinanțare. Cel mai mult în ultimii ani au crescut creditele ipotecare.
