Prețurile pentru aproape toate bunurile vor crește până la nivelul maxim din ultimii patru ani, potrivit Banca Mondială.
Prețurile globale la materiile prime vor atinge în 2026 cel mai înalt nivel din 2022, anul în care a început războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Noul factor declanșator este conflictul din Iran, care perturbă lanțurile mondiale de aprovizionare cu petrol, metale și îngrășăminte, se arată în cel mai recent raport Commodity Markets Outlook al Băncii Mondiale.
Se estimează o creștere a prețurilor la energie cu 24%, până la cel mai ridicat nivel de la începutul războiului din Ucraina. Per ansamblu, prețurile materiilor prime vor crește în 2026 cu aproximativ 16%, pe fondul scumpirii energiei și îngrășămintelor, dar și al prețurilor record la mai multe metale strategice.
Cauza principală este închiderea Strâmtorii Hormuz. Blocarea efectivă a acesteia, după izbucnirea conflictului la sfârșitul lunii februarie 2026, a provocat un șoc istoric pe piețele energetice și de materii prime.
Petrolul. Prognoza de bază a Băncii Mondiale indică un preț mediu anual de 86 de dolari pentru barilul de petrol Brent, o revizuire semnificativă față de estimarea de 60 de dolari făcută în ianuarie.
Energia în ansamblu. Indicele energetic al Băncii Mondiale ar urma să crească cu aproximativ 24%. Scenariul de bază presupune că cele mai grave perturbări ale livrărilor vor înceta până în luna mai.
Dacă restricțiile asupra navigației vor continua, piața petrolului ar putea înregistra în trimestrul al doilea un deficit record de circa 3,7 milioane de barili pe zi.
Și alte materii prime sunt afectate de conflictul din Orientul Mijlociu. Strâmtoarea Hormuz asigura aproximativ 30% din comerțul mondial cu gaze naturale lichefiate, iar rute alternative pentru livrările din Qatar și Emiratele Arabe Unite practic nu există. În martie, prețul GNL în Asia a crescut cu aproape 94%, iar în Europa cu 59%, potrivit calculelor Băncii Mondiale.
Perturbările livrărilor de GNL au afectat și piața îngrășămintelor, întrucât Orientul Mijlociu ocupă poziții-cheie în producția mondială de amoniac și uree. Iranul a oprit producția de amoniac, iar Qatarul a suspendat producția de uree, amoniac și sulf după avarierea instalațiilor industriale. În aceste condiții, Banca Mondială estimează că prețurile la îngrășăminte vor crește în 2026 cu peste 30%, iar la uree — cu aproape 60%, până la circa 675 de dolari pe tonă.
Scumpirea îngrășămintelor reprezintă o lovitură directă pentru fermieri: costurile cresc, rentabilitatea scade, iar recoltele viitoare sunt puse în pericol.
Prețurile metalelor de bază, precum aluminiul, cuprul și staniul, sunt așteptate să atingă maxime istorice, pe fondul cererii ridicate din domenii precum centrele de date, vehiculele electrice și energia regenerabilă. Metalele prețioase continuă să stabilească recorduri, fiind prognozată o creștere medie de 42% în 2026, pe fondul cererii pentru active considerate sigure în condiții de incertitudine geopolitică.
Închiderea Strâmtorii Hormuz a afectat și rutele de aprovizionare ale țărilor importatoare de produse alimentare: costurile de transport și combustibil cresc, ceea ce duce automat la scumpirea bunurilor de bază — de la pâine până la produse de uz zilnic.
Raportul subliniază că, în cazul unui conflict de durată, toate aceste riscuri se vor amplifica.
Creșterea prețurilor la materii prime va accelera inflația și va încetini creșterea economică la nivel global.
Experții Băncii Mondiale avertizează că cei mai afectați vor fi oamenii cu venituri mici, care alocă cea mai mare parte a veniturilor pentru alimente și combustibil.
