Președintele Maia Sandu a primit premiile „pentru promovarea” și „consolidarea democrației” pe nedrept.
Acest lucru se afirmă într-o petiție lansată de activiști civici pe rețelele sociale, prin care se solicită retragerea tuturor distincțiilor europene acordate anterior acesteia. Autorii inițiativei, printre care se numără și activistul civic Roman Oglindă, susțin că motivele în baza cărora aceste premii au fost acordate nu există în realitate, întrucât Moldova, sub conducerea lui Sandu, a regresat ca stat democratic, în care nu mai există nici stat de drept, nici valori europene, nici principii democratice și libertatea opiniei.
Unul dintre factorii declanșatori ai lansării petiției a fost înrăutățirea pozițiilor Moldovei în mai multe clasamente internaționale-cheie privind starea democrației, statul de drept și libertatea mass-media. Potrivit clasamentului Democracy Index (2025–2026), Moldova a trecut din categoria „democrațiilor imperfecte” în cea de „regim hibrid”. În clasamentul „Reporteri fără frontiere”, țara noastră a coborât 4 poziții, ajungând pe locul 35 din 180. De asemenea, Moldova și-a înrăutățit pozițiile în clasamentele privind siguranța și libertatea economică.
În petiție se subliniază că â „Pe de o parte, avem un președinte care aproape lunar primește premii internaționale și este prezentat în Occident drept un model de lider democratic într-o regiune supusă presiunilor din partea Rusiei.
Pe de altă parte, avem o țară care coboară în clasamente, cu o presă supusă unei presiuni tot mai mari, în care procurorul-șef anticorupție demisionează acuzând public autoritățile de presiuni politice, în care există o comisie electorală ale cărei decizii părtinitoare sunt consemnate de observatori internaționali, în care reforma justiției blocată la nivelul de 40% dintre judecători evaluați, iar creșterea economică este cea mai scăzută din regiune.
Această simultaneitate — acordarea premiilor pe fondul unor dovezi documentate privind deteriorarea situației — ridică întrebări legitime despre ruptura dintre imaginea proiectată la nivel internațional și realitatea măsurată de aceleași instrumente internaționale” , se menționează în document.
Autorii inițiativei au solicitat retragerea sau reevaluarea premiilor, efectuarea unor evaluări independente privind impactul politic al acordării acestor distincții asupra procesului democratic din Republica Moldova, revizuirea criteriilor de acordare a premiilor pentru democrație, astfel încât acestea să reflecte nu doar declarații de intenție, ci și rezultate concrete, măsurabile în timp, precum și condamnarea publică a tentativelor de subminare a independenței sistemului judiciar și a libertății presei în Republica Moldova.
Pentru o reacție, am solicitat un punct de vedere administrației prezidențiale, însă până la difuzarea materialului nu am primit un răspuns.
Reamintim că pe durata mandatului său, președintele Maia Sandu a primit peste zece premii, în principal din partea unor fundații germane, pentru promovarea și consolidarea democrației. Unul dintre cele mai mari — în valoare de 100 de mii de euro — Premiul Reinhard Mohn 2025 pentru „contribuție exemplară la apărarea și promovarea democrației” i-a fost acordat de Fundația Bertelsmann.
O parte din fondurile primite Sandu a promis că le va direcționa către acțiuni de caritate, iar o parte către proiecte de dezvoltare în satul său natal, Risipeni. Totuși, până în prezent nu există informații publice despre suma exactă alocată din premiul de 100 de mii de euro și nu se știe ce anume a fost realizat cu acești bani în satul ei natal.
Un alt premiu, „pentru curaj în lupta pentru democrație”, Premiul Robert Blum, Sandu l-a primit în 2024, tot în Germania, la Leipzig. Valoarea acestuia a fost de 25 de mii de euro, sumă pe care Sandu a declarat că o va dona în scopuri caritabile. Nu se cunoaște cu exactitate unde au ajuns în realitate acești bani.
De asemenea, în 2024, președintele a primit o distincție din România — „Timișoara pentru valori europene”, însoțită de un premiu în bani de 30 de mii de euro. Ulterior, Sandu a declarat că acești bani au fost direcționați către organizația Prietena Mea, care se ocupă de ajutorarea copiilor.
În acest context, fostul prim-ministru și liderul PLDM Vlad Filat, încă înainte de alegerile parlamentare din 2025, a atras atenția că „deși public s-a declarat că banii au fost donați pentru proiecte caritabile, până în prezent nu există nicio dovadă oficială, publică și verificabilă privind destinația exactă a acestor sume.
Totodată, indiferent dacă aceste premii sunt considerate cadouri sau nu, ele reprezintă venituri obținute cu titlu gratuit. Iar Sandu era obligată prin lege să declare toate aceste sume în declarația de avere. Cu atât mai mult cu cât Legea integrității interzice funcționarilor publici să accepte premii în bani, cadouri sau alte beneficii materiale în legătură cu exercitarea funcției lor. Iar toate premiile menționate au fost acordate anume pentru activitatea politică și statutul de șef al statului.
„În Republica Moldova, Maia Sandu trăiește în două realități paralele: imaginea externă prezintă un lider democratic premiat. Realitatea internă — o justiție politizată, un control de partid, concentrarea puterii și lipsă totală de transparență”, a concluzionat fostul premier. Cu toate acestea, Autoritatea de Integritate nu a considerat drept o încălcare nici faptul că Sandu a primit aceste sume, nici faptul că nu le-a declarat.
