Îți dorești un drum bun, fără glod și gropi? Scoate bani din buzunar și contribuie la reparație. Este și situația satului Sireț, raionul Strășeni, aflat la nici 20 de kilometri de Chișinău. Din lipsa fondurilor și a proiectelor care întârzie ani la rând, oamenii sunt nevoiți să-și facă singuri condiții. Aceștia contribuie financiar pentru ca drumurile din localitate să fie reparate, chiar dacă spun că nu li se pare normal, în condițiile în care achită taxe și impozite.
De exemplu, în luna februarie, strada 10 Decembrie din sat, arăta ca după război: acoperită de un strat gros de noroi, cu gropi adânci și practic imposibil de parcurs cu mașina, dintr-un capăt în altul. Oamenii spuneau că realitatea în care trăiesc este departe de standardele europene promise de autorități.
Iată suntem în satul Sireți, data de 25.02.2026. Iată, noi trăim ca în Europa – 17 km de la Chișinău. Uitați-vă, este imposibil și inuman. Europa!
Revolta oamenilor tot pe rețele a rămas. Văzând că nici în acest an administrația locală nu intervine, locuitorii din strada 10 Decembrie au decis să nu mai aștepte soluții de la Primărie, ci să-și creeze singuri condiții decente de trai. Au pus mână de la mână și au contribuit la renovarea celor aproximativ 300 de metri de drum, adunând în jur de 350 de mii de lei. Au cumpărat câteva tone de pietriș, au turnat beton și au astupat mizeria prin care nu mai puteau trece.
Chiar dacă spun că nu este normal ca ei să fie cei care trebuie să finanțeze lucrările pe care Primăria din sat ar fi trebuit să le asigure, mai ales în condițiile în care achită taxe și impozite, oamenii susțin că nu își pot pune viața în pericol, așteptând intervenția autorităților.
În general, așa se face. În mare parte așa se procedează. Primăria singură nu face nimic.
– Cât de corect este acest lucru? – Pentru că în primărie și în toate structurile sunt prea multe interese și buzunare mari. Dar, în general, este scump? Pentru săteni, pentru noi pensionarii este foarte scump. Este scump. Se colectează câte 15–20 de mii pentru drum de la toți locuitorii.
Întrebarea aceasta trebuie de dat acolo la Parlament, nu nouă ca locuitori. În mare parte, da, ar trebui cei de sus să rezolve problemele cu drumurile. Dar, dacă este necesitate, lumea pune și face ca sa fie bine pentru sat și pentru ei, că fiecare are mașină și vrea ca drumul să fie bun.
Oamenii spun că sunt nevoiți să scoată sume uriașe din propriile buzunare, contribuind pentru drumuri și canalizare, în timp ce autoritățile stau deoparte. Mulți se limitează la strictul necesar pentru familii, punând câte puțin deoparte, doar pentru a-și putea permite să contribuie la aceste lucrări. Chiar și așa, nu toți locuitorii își permit să dea bani, mulți spunând că abia le ajunge pentru traiul zilnic, și cu atât mai puțin pentru drumuri.
Sincer să vă spun, pentru oamenii simpli, ca mine, de exemplu, sunt poștaș, eu toată ziua merg încolo, încoace ca să-mi câștig banii. Și este foarte scump, mi se pare, pentru oameni tot ce ține de drumuri. Nu știu de ce și cui să spun, dar este scump. Știți, sunt familii unde costurile pentru drum au fost mai mici sau mai mari. Sunt familii care au plătit aproape 30 de mii, împreună cu drumul și canalizarea. Este scump. De exemplu, lângă acel drum sunt și pensionari. Pentru ei asta este, în general, foarte scump, pentru că mai puțin de 10-15 mii de lei oamenii nu au dat. Dar, aceștia sunt bani, înțelegeți.
În țara noastră vin atâtea granturi, atâția bani vin în țară.
Totul este scump, achităm pentru casă, pentru pământ, achităm la primării. În fiecare an se adaugă, se adaugă. Nuștiu, dar viața este scumpă. Parcă ne-au promis o altă viață, dar, e foarte scump.
Din partea mea să se ocupe primăria, direcția drumurilor, cine vrea. Eu sunt la pensie și abia mă descurc. Nu-mi ajunge pentru mine, nu tocmai pentru drumuri.
Sinceră să fiu, eu nu am achitat nimic pentru că am acasă două persoane cu dizabilitățiși mama este pensionară, iar eu sunt singură și lucrez puțin și nu am avut de unde.
În timp ce echipa CANAL 5 se afla în localitate, strada Eugen Doga era în plină renovare, iar lucrările erau realizate din nou cu ajutorul locuitorilor de pe acel tronson. Oamenii ne-au spus că, din cei 14 vecini, doar 9 au reușit să contribuie la construcția celor 200 de metri de drum, fiind nevoiți să scoată din buzunar aproximativ 13–15 mii de lei fiecare. Întrebați de ce autoritățile nu pot acoperi renovarea drumurilor, fără contribuția sătenilor, aceștia cred că, banii se fură.
Fură oamenii, dar așa nu fac nimic. Noi plătim. Dar unde sunt acești bani pe care îi plătim? Unde se duc? Ei fură toți acești bani. Este vorba de stat. Au furat înainte și fură și acum. Pentru cine aceasta nu este o sumă mare, desigur că e mare, dar ce să facem.
Nu e întrebare pentru mine, desigur, ci pentru stat, pentru conducătorii noștri. Întrebarea este unde se duc banii, unde… Ați văzut după iarnă cum erau drumurile, toate distruse, Muncești, toate? Nu e clar. Și nu doar eu îmi pun această întrebare, toți și-o pun: unde sunt banii? Unde sunt banii.? Totul depinde de ei, de guvernare. Cum este guvernarea așa și drumurile.
De cealaltă parte, primarul localității, Leonid Boaghi, ales pe listele Partidului Acțiune și Solidaritate, susține că de cinci ani locuitorii scot bani din propriile buzunare pentru a-și construi drumurile. Potrivit lui, inițiativa a fost lansată pentru ca oamenii să nu mai aștepte alocările întârziate din buget sau implementarea unor proiecte, care durează ani în șir. Pentru edil însă acest lucru este ceva normal, deși contribuțiile individuale au ajuns chiar și la 28 de mii de lei pe gospodărie.
LEONID BOAGHI, primarul satului Sireți, Strășeni
Nu este secret, noi procedăm așa pentru toate drumurile din Sireți.
Am lansat această inițiativă și am propus oamenilor să construiască drumuri în sistem 50/50. Primăria oferă betonul, iar oamenii contribuie financiar și acoperă restul lucrărilor. Nu plătesc primăriei – ei colectează singuri banii și achită materialele și lucrările necesare. – Cum se întâmplă concret? Organizăm adunări, de obicei duminica.
La aceste întâlniri prezentăm inițiativa. Dacă nu există proiect sau finanțare externă, propunem finanțare mixtă – aproximativ 50/50. În funcție de lungimea și lățimea drumului, primăria garantează un strat de beton de 15 cm, pentru a asigura calitatea. Restul – pietriș, cofraj, utilaje, muncă – este organizat de locuitori.
Primarul susține că în ultimii ani a contruit între 40 și 50 de străzi, cu o lungime totală de aproape 20 km prin acest sistem de 50 la 50, adică pe spatele sătenilor. Și, iată așa, cu buzunarul gros al oamenilor primarul de la PAS se laudă cu drumurile bune, din vremurile bune pe care le-au adus guvernanții. Mai mult ca atât, potrivit lui Boaghi, pentru calitatea lucrărilor sunt responsabili tot oamenii, iar valoarea betonului oferit de administrația locală, împreună cu contribuțiile oamenilor, este înregistrată în evidența contabilă ca „investiție comună”, iar toate documentele originale sunt păstrate oficial.
În ultimii ani, spune primarul, fondul rutier a fost de circa 1,7 milioane de lei, iar în prezent se ridică la aproximativ 2 milioane de lei. Cu acești bani sunt finanțate doar drumurile principale din sat.
Ținem să precizăm că, în urmă cu ceva timp, procurorii au inițiat dosar penal pentru delapidarea fondurilor pentru proiecte de infrastructură, în cadrul Programului național „Satul European”, fiind vizate primării din Căușeni, Sîngerei, Soroca, Șoldănești, Edineț, Taraclia, Strășeni și Glodeni. Prin diferite scheme se fura asfalt și se delapidau fonduri naționale și externe destinate domeniului infrastructurii drumurilor și construcției rețelelor de apeduct și canalizare.
Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a condamnat acțiunile celor implicați declarând că atunci „când se fură din asfalt, din beton, din materiale, se fură din siguranța celor care merg zilnic pe drumuri”.
