Ucraina nu a oferit până în prezent specialiștilor moldoveni acces la hidrocentrala de la Novodnestrovsk pentru a evalua amploarea poluării Nistrului. Mai mult, Chișinăul nu a fost informat operativ despre cele întâmplate. Declarația a fost făcută de către directorul adjunct al agenției „Apele Moldovei” Radu Cazacu, în cadrul dezbaterilor publice organizate săptămâna trecută de IPN.
Potrivit lui, autoritățile moldovene au aflat despre poluare nu de la partea ucraineană și nici datorită propriilor sisteme de monitorizare — acestea pur și simplu nu există. Primele semnale au venit de pe rețelele sociale.
RADU CAZACU, director adjunct al agenției „Apele Moldovei”
Pe 7 martie a avut loc un bombardament masiv asupra complexului hidroenergetic de la Novodnestrovsk. După aceea, din păcate, am aflat de pe rețelele sociale. Pentru că nu avem la intrarea Nistrului nicio stație automată de monitorizare a calității apei, care să ne poată avertiza, ca în alte cazuri, despre prezența unei poluări.
Probabil vă amintiți, toți au văzut acel video în care, în zona Naslavcea, pe suprafața râului curgeau pete de ulei, iar, desigur, laboratorul și inspectoratul de mediu s-au deplasat imediat la fața locului pentru a preleva probe și a inspecta zona. A existat o poluare a Nistrului, să spunem așa, cu produse petroliere. La început, desigur, depășirile au fost foarte mari, de până la 40 de ori peste normă .
La rândul său, ecologistul Ilia Trombițchi a declarat că nici până acum nu a fost stabilită cauza exactă a poluării.
ILIA TROMBIȚCHI, ecolog
Partea ucraineană, care ar fi trebuit să identifice imediat sursa poluării, înaintează diferite ipoteze, propunând când o variantă, când alta: fie că ar fi vorba despre o rachetă și combustibil de rachetă, fie despre transformatoare sau un transformator distrus de aceeași rachetă sau de o dronă. Noi monitorizăm în prezent doar produsele petroliere.
Prezența altor substanțe toxice — fie T-10 din combustibilul de rachetă de tip Kalibr, fie ulei de transformator — nu a fost, deocamdată, verificată de nimeni. În consecință, privind lucrurile obiectiv, nu avem nici acum claritate privind sursa poluării și unde anume s-a produs aceasta în acele zile, în perioada sărbătorii de 8 martie.
La 20 martie, în cadrul audierilor parlamentare, directorul Agenției de Mediu Nicu Belitei a anunțat că, potrivit analizelor de laborator efectuate de specialiștii moldoveni, în toate probele de apă au fost depistate benzen, toluen, etilbenzen și xilen — componente ale produselor petroliere ușoare, precum benzina sau motorina.
CANAL 5 a solicitat luni, pe 23 martie, Ministerului Mediului și Agenției „Apele Moldovei” informații pentru a afla dacă partea ucraineană a furnizat date oficiale privind sursa poluării Nistrului, precum și de ce Kievul nu a avertizat Chișinăul și nu a permis accesul specialiștilor moldoveni la hidrocentrala de la Novodnestrovsk pentru a evalua situația scurgerii de substanțe poluante în Nistru. Până la momentul pregătirii acestui material pentru difuzare, nu a fost primit niciun răspuns.
Între timp, ministrul mediului Gheorghe Hajder a explicat în cadrul audierilor parlamentare că accesul la sursa poluării a fost limitat din cauza acțiunilor militare, iar hidrocentrala este un obiectiv de infrastructură critică, astfel că, în condiții de război, informațiile legate de aceasta sunt restricționate.
La rândul său, pe 17 martie, ambasadorul Ucrainei în Moldova Paun Rohovei a declarat textual: „Pe 10 martie s-a stabilit că este vorba despre 1,5 tone de produse petroliere combinate. Acestea provin din rachetele care au explodat și din scurgerile de produse petroliere acumulate în fisurile apărute în urma bombardamentelor.”
Potrivit acestuia, scurgerea a fost oprită rapid și nu există riscul unor noi poluări. Totodată, ministrul mediului din Moldova susține că în Nistru au ajuns cantități mult mai mari de substanțe periculoase decât cele 1,5 tone. Anterior, chiar și în Ucraina au fost semnalate declarații contradictorii ale autorităților privind natura poluării.
Menționăm că poluarea transfrontalieră a râurilor este reglementată de normele dreptului internațional (de exemplu, de Convenția CEE a ONU privind protecția și utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere).
Statul în care s-a produs scurgerea este obligat să informeze imediat toate țările vecine care ar putea fi afectate despre incident, natura poluării și măsurile adoptate; să organizeze un schimb operativ de date privind calitatea apei și direcția de deplasare a „petei” de poluare; să ia toate măsurile posibile pentru minimizarea prejudiciilor și să furnizeze informații pentru evaluarea daunelor ecologice și economice, în conformitate cu acordurile bilaterale. Însă Ucraina nu a făcut acest lucru.
Deși, după cum subliniază specialiștii, o reacție rapidă și cunoașterea naturii scurgerii ar fi permis reducerea semnificativă a pagubelor. Cu toate acestea, autoritățile din Moldova evită să vorbească despre acest aspect și, încă de la primele declarații, urmând poziția Kievului, dau vina pe Rusia.
În consecință, situația a generat deja efecte grave. La 14 martie a fost oprită complet captarea apei pe sectorul Naslavcea–Soroca, iar pe 15 martie autoritățile au instituit regim de alertă sporită în bazinul Nistrului și au sistat furnizarea apei în localitățile din nordul țării.
Abia pe 19 martie, după confirmarea calității apei, alimentarea cu apă a fost reluată. Pagubele aduse florei și faunei Nistrului nu au fost încă evaluate. În ajun, în zona Dubăsari au fost observate păsări moarte și pete de ulei pe apă.
Regimul de alertă sporită rămâne în vigoare.
