Cancelaria de Stat va contesta în instanță decizia Adunării Populare a Găgăuziei privind stabilirea datei alegerilor în autonomie. Declarația a fost făcută la TV8 de către șeful oficiului din Comrat, Serghei Cernev. El a invocat necorespunderea denumirii organului electoral din Găgăuzia cu cea din Codul electoral.
SERGHEI CERNEV, șeful oficiului Cancelariei de Stat, Comrat
Trebuie să existe o lege prin care Comisia Electorală Centrală să fie redenumită în Consiliul Electoral Central. Până când nu vor face acest lucru, nu putem să nu contestăm deciziile lor. De ce? Pentru că în Codul electoral al Republicii Moldova, adoptat în 2023, nu există noțiunea de CEC al Găgăuziei. Există Consiliul Electoral Central.
Vicepreședintele interimar al Adunării Populare a Găgăuziei Gheorghe Leiciu consideră că nu există niciun temei juridic pentru contestarea deciziei privind organizarea alegerilor — nici din punct de vedere politic, nici juridic. Potrivit lui, contradicția legată de denumirea CEC-ului local putea fi demult eliminată printr-o simplă hotărâre.
Conducerea autonomiei a propus în repetate rânduri autorităților centrale să recunoască drept echivalente noțiunile de Consiliu Electoral Central și Comisie Electorală Centrală, prevăzute în Legea privind statutul juridic special al autonomiei. În opinia lui Leiciu, autoritățile de la Chișinău, reprezentate de Serghei Cernev, încearcă nu doar să blocheze desfășurarea scurtinului, ci și să preia controlul asupra procesului electoral.
GHEORGHE LEICIU, vicepreșed.interimar al Adunării Populare
Scopul final este cu totul altul — de a prelua controlul asupra tuturor proceselor politice prin intermediul organelor electorale și a proceselor electorale care au loc în Găgăuzia. Divergențele existente în denumirea CEC-ului și alte neconcordanțe juridice sunt nesemnificative. Ele nu pot împiedica alegătorii să-și exercite drepturile constituționale, să participe la scrutin și să-și formeze instituțiile reprezentative, în acest caz Adunarea Populară.
Aceste probleme pot fi soluționate prin aplicarea legii de către organele electorale centrale sau, în caz de litigii, în instanță. Statul are suficiente instrumente pentru a asigura desfășurarea acestor alegeri în condițiile valorilor declarate — să fie corecte, libere și transparente, fără influențe corupte, administrative sau de altă natură care pot afecta voința alegătorilor. Statul are la dispoziție Poliția, CNA, Procuratura și alte instituții capabile să controleze situația.
Despre tentativele Chișinăului de a subordona autonomia Găgăuză vorbește și activistul civic Mihail Vlah.
MIHAIL VLAH, activist civic
Ei încearcă să facă tot ceea ce au făcut și la Chișinău — să uzurpeze Comisia Electorală Centrală și să treacă prin propriile filtre deputații lor de buzunar.
Este o mișcare vicleană a Comisiei Electorale Centrale din Moldova, care spune că va reglementa, va dicta și va stabili condițiile în care trebuie să se desfășoare alegerile. În acest context, Consiliul Electoral Central trebuie să funcționeze după scenariul lor.
Adică noi, vom propune candidații, iar ei îi vor trece prin filtrele lor. Acei candidați care nu le convin, propuși de Adunarea Populară, vor fi respinși și vor cere să fie înlocuiți cu ai lor. De ce? Pentru că atunci când va fi acest Consiliu Electoral, unii candidați nici nu vor fi înregistrați la etapa inițială. Pot da exemple reale — „Moldova Mare”, „Inima Moldovei”, „Renaștere”, „Șansă”, Blocul „Victorie” și altele.
CANAL 5 a solicitat un comentariu de la vicepreședintele CEC Pavel Postica. Acesta a respins toate acuzațiile. El a subliniat că CEC se conduce întotdeauna de principiul supremației legii și al Codului electoral, aceleași obligații revenind tuturor organelor electorale din țară.
Postică a menționat că, Autonomia găgăuză trebuia să-și aducă legislația electorală în conformitate cu noile prevederi ale Codului electoral, însă până în prezent nu a făcut acest lucru. Potrivit lui, pe lângă denumirea organului electoral există un întreg șir de neconcordanțe care trebuie eliminate.
PAVEL POSTICA, vicepreședinte al CEC
Legea organică, Codul electoral are același statut ca și legea organică privind statutul juridic al Găgăuziei. De aceea, normele care au fost adoptate ulterior prevalează asupra normelor care au fost adoptate în 1994, respectiv prevalează normele Codului electoral al Republicii Moldova. Neconcordanța prevederilor privind modul în care se stabilește mărimea donațiilor.
În Moldova este un nivel, iar conform Codului Găgăuziei — alt nivel. Prevederea privind momentul începerii perioadei electorale. Conform Codului electoral al țării, doar CEC stabilește când începe perioada electorală pentru toate alegerile din Moldova. Codul Găgăuziei are alte prevederi. Și, din această cauză apar divergențe. Neînlăturarea lor duce la apariția litigiilor în instanță.
Postică nu a explicat însă de ce în noua versiune a Codului electoral nu au fost luate în considerare prevederile legii privind statutul special al Găgăuziei, ceea ce, de fapt, ar reduce o parte din drepturile autonome ale regiunii. La rândul său, partidul de guvernare PAS a respins în repetate rânduri acuzațiile de presiune asupra autonomiei, iar reprezentanții autorităților centrale au declarat că acționează strict în baza legii.
În ceea ce îl privește pe Serghei Cernev, șeful oficiului Cancelariei de Stat din Comrat, acesta este cunoscut în regiune pentru idei extrem de nepopulare, precum introducerea administrării externe, retragerea statutului special al regiunii, dar și pentru scandaluri, implicare în altercații și chiar o tentativă de omor.
Dosarele penale intentate pe numele său au fost ulterior clasate în mod inexplicabil. În data de 17 martie, Adunarea Populară a Găgăuziei a creat noul organ electoral și a stabilit data alegerilor pentru 21 iunie. De asemenea, a fost aprobată componența Comisiei Electorale Centrale a autonomiei.
Anterior, alegerile pentru Adunarea Populară erau programate la 22 martie, însă acestea au fost anulate în urma deciziei Curții Supreme de Justiție, care a admis contestațiile Cancelariei de Stat și a anulat actele Adunării Populare, considerându-le ilegale. Litigiul dintre Cancelaria de Stat și Adunarea Populară a apărut, de asemenea, din cauza organului electoral.
