Au muncit o viață întreagă. Au crescut copii, au construit și au contribuit la binele țării. Iar astăzi, la bătrânețe, sunt nevoiți să stea la coadă pentru o porție de mâncare caldă. Este realitatea dură a multor pensionari care, cu pensii de doar câteva mii de lei, abia reușesc să-și ducă traiul de pe o zi pe alta. Iar această realitate poate fi văzută aproape zilnic într-un parc din sectorul Rîșcani al capitalei. Zeci de bătrâni vin aici și se așază la rând, în liniște, cu sacoșe modeste în mâini, așteptând răbdători să primească un prânz cald – uneori, singura masă din zi.
Ludmila Turcan are 72 de ani și a muncit o viață întreagă la securitate. Pensia ei de 3000 de lei nu îi ajunge pentru nevoile zilnice, așa că vine în fiecare zi la prânzurile calde. Dacă în timpul săptămânii este asigurată cu hrană, atunci sâmbăta și duminica trebuie să se descurse singură, cu ce găsește mai ieftin.
LUDMILA ȚURCAN, pensionară
– Supă de mazăre, zefire, biscuiți și halva și mulțumim să dea sănătate la cei care au grijă de neoi. – Veniți des? – Da, vin, vin deoarece că nu îmi ajung banii.
– De câte ori pe săptămână veniți? – Vin în fiecare zi.
– Dar dacă ai 3000 mii, statul nu te ajută cu nimic, ei cred că această sumă este suficientă, dar uitați-vă ce prețuri sunt în magazine.
– Dar în weekend ce mâncați? – Îmi mai fac terci, îmi fac niște legume, dar și ele sunt scumpe, mai cumpăr macaroane mivina că sunt mai ieftine decât să faci un borș sau o zeamă. De asta vin aici și măcar de trei ori pe zi să mănânt, eu sunt diabetică și ar trebui să mănânc de 5 ori, dar mănânc atata cât pot și îi spun lui Dumnezeu mulțumesc că nu mor de foame.
Din cauza pensiei mici, vine și doamna Maria Voinoșnicov de 69 de ani. Spune că un prânz cald înseamnă mult mai mult decât o simplă masă – este un ajutor care o scoate din grijile zilnice și o face să se simtă, măcar pentru puțin timp, în siguranță.
MARIA VOINOȘNICOV, pensionară
– O masă caldă doarte mult înseamnă, când e tot proaspăt, e tot gustos. Un prânz e foarte binevenit mai ales pentu oamenii care vin aici, pentru pensionari care au o pensie mică e foarte binevenit.
– Eu vin aici de vara trecută, îmi iau prânzuri, dar sunt și voluntară, ajut ca să împărțim prânzurile.
– Eu mai vorbesc cu pensionarii care vin aici și îmi spun că ei împart prânzul în două părți ca să aibă și la cină, când în trei părți ca să aibă și pentru a doua zi. Asta este o economie foarte mare din pensie.
Situația este foarte grea și pentru Ana, în vârstă de 74 de ani. A lucrat toată viața la Calea Ferată. Pensia ei din Moldova a fost transferată în Rusia, dar acum nu o poate lua, iar cu lacrimi în ochi spune că sunt zile când pur și simplu nu are ce să mănânce.
ANA, pensionară
– Eu primesc pensie rusească. Astăzi am vrut să schimb niște bani. Am venit la bancă, dar nu au valută. Leii nu se schimbă din ruble rusești. Nicăieri nu schimbă. De aceea aștept.
– Cum trăiți? – Flămânzesc.
– Veniți des aici la prânz? – Se întâmplă ca soțul să vină sau eu singură, pentru că nu putem mereu. El are probleme la picioare. Iar mie îmi este greu.
Și această femeie, care și-a dedicat toată viața Culturii și care ar trebui să se bucure de o bătrânețe ușoară, se confruntă cu greutăți mari. La 67 de ani, pensia ei nu îi ajunge pentru nevoile zilnice, iar prânzurile calde din parc sunt adesea singura ei siguranță că nu va rămâne flămândă.
SILVIA SCANDAN
– Am auzit despre aceste prânzuri calde de la vecinele mele care veneau aici, iar când mă primblat prin parc, am venit, m-am apropiat, am vorbit cu păritele Adrian și având nevoie pentru că pensia este mică este foarte bine venit acest prânz, chiar sunt foarte mulțumită.
– Vin unoeri zilnic, unoeri peste o zi dacă nu sunt programată la vreun medic.
– În rest, în weekend încerc să pregătesc și singură, așa mai simplu și repede.
Printre cei care stau la rând sunt și oameni cu dizabilități. Gheorghe Barba are 70 de ani și o pensie de nici 2200 de lei. Pentru el, acest loc înseamnă mai mult decât o masă.
GHEORGHE BARBA, pensionar
– Vin aici din cauza imprejurărilor, a condițiilor, dar și că pensia este mică.
– Vin luni, miercuri și vineri pentru că marți și joi dau pranzurile la ora 12.00 și nu reușesc. – Ce înseamnă pentru Dvs acest prânz cald? – Activitate, sănătate, modul de a trăi.
– Aici ne dau terci, pâine, asta e o minune. – Vă ajută cumva ca să nu cheltuiți bani din pensia Dvs pe produsele alimentare? – Da.
Reprezentanții serviciului au declarat că proiectul există pentru a oferi sprijin real celor aflați în dificultate: bătrânilor și persoanelor fără posibilități financiare. Prânzurile calde sunt oferite cinci zile pe săptămână, iar de-a lungul timpului mii de porții au ajuns la cei care au cea mai mare nevoie. Serviciul funcționează prin contribuții și donații venite din comunitate, iar oricine poate ajuta, astfel încât și mai mulți oameni să primească o masă caldă.
ANA CEBAN, consilier comunicare ‘Diaconia’
– Acest serviciu a fost creat acum 13 ani. Ideea acestui proiect este de a răspunde unei nevoie primare, anume această masă caldă pentru persoanele în etate, dar și pentru oamenii străii, oamenii care nu își permit să aibă parte de o masă caldă.
– Oferim masa de luni până vineri în anumite locații din Chișinău. Este vorba despre această locație din sectorul Rîșcani, dar și la Botanica, lângă parcul Serghei Lazo în zilele de marți și joi
– Doar pe parcursul anului 2025, aici am oferit peste 44 de mii de porții de mâncare caldă. Toate produsele din care gătim sunt colectate atât în campania de Paști, Masa Bucuriei, dar și din donațiile private pe care le primit pe parcursul întregului an. Oricine poate face o donație online la cantină, poate alege să facă o donație fizică aici, în sprijinul acestui serviciu.
Cei care doresc să sprijine bătrânii și să ofere produse alimentare, astfel încât aceștia să aibă mese calde, pot apela la următorul număr de telefon:
MISIUNEA SOCIALĂ ‘DIACONIA’
Menționăm că potrivit celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică, 814.000 de cetățeni ai Republicii Moldova trăiesc în sărăcie absolută. În doar trei ani, numărul persoanelor afectate a crescut cu 170.000, ceea ce reprezintă o majorare de 40% a ratei sărăciei absolute. Analiza realizată de expertul în politici economice Veaceslav Ioniță arată că această situație este alimentată de crize economice repetate și de migrația masivă a populației active, care afectează puternic economia și coeziunea socială.
