După consultările desfășurate în decembrie 2025 cu guvernul Moldovei, Fondul Monetar Internațional a publicat un raport de evaluare. Experții fondului au remarcat o anumită îmbunătățire a situației. Potrivit prognozelor lor, creșterea economică în acest an va fi de 2,3%, la care a contribuit recolta mai bună, iar finanțarea din partea UE a ajutat la protejarea gospodăriilor și întreprinderilor de ultimul șoc energetic.
Totuși, creșterea economică a Moldovei este cea mai scăzută dintre toate țările candidate la aderarea la UE. Și nu este una stabilă.
O altă concluzie îngrijorătoare a FMI: nu va exista stabilitate economică fără reforme serioase, luptă împotriva corupției și o politică de guvernare echilibrată.
FMI prognozează pentru anul 2026 majorarea deficitului bugetar al Moldovei până la 4,8% din PIB, o inflație de 5±1,5% și o creștere economică de 2,3%.
Totodată, experții fondului subliniază că Moldova se confruntă în permanență cu provocări, un nivel ridicat de incertitudine și riscuri regionale, precum războiul din Ucraina. Însă problema-cheie care necesită o soluționare urgentă din partea guvernării PAS este, din nou, întârzierea implementării reformelor.
Reluarea reformelor în domeniul administrației publice este esențială. Reformele structurale ample trebuie să contribuie la creșterea productivității și la dezvoltarea economică. Totodată, experții fondului atrag atenția asupra riscurilor de întârziere în implementarea Planului de Creștere al UE și de folosire necorespunzătoare a finanțării acordate.
Totuși, după cum se știe, în loc să reducă aparatul de stat, PAS îl extinde anual, precum și cheltuielile aferente. Cu alte cuvinte, FMI afirmă clar și fără echivoc că guvernarea PAS, în primul rând, folosește asistența financiară externă — în mare parte credite la dobânzi ridicate — în alte scopuri decât cele prevăzute.
Iar în al doilea rând, așa-numitul Plan de Creștere al UE, intens promovat de PAS în campania electorală și pentru care au fost alocate faimoasele 1,5 miliarde de euro sub formă de împrumut și doar aproximativ 400 de milioane de euro sub formă de grant, nu este implementat. De ce? Și toate aceste eșecuri au loc în condițiile unui sprijin financiar.
La această întrebare, experții FMI răspund diplomatic: „Absența sau întârzierea unor reforme economice serioase, inclusiv în domeniul administrației publice și al combaterii corupției, pun în pericol stabilitatea economică.”
În același raport, FMI a declarat direct că guvernarea PAS manifestă interes pentru un nou acord cu fondul, după eșecul de anul trecut al programului precedent de finanțare, întrucât Moldova practice nu a îndeplinit o serie de condiții, iar ca urmare FMI nu a alocat o nouă tranșă în valoare de 170 de milioane de dolari, adică aproape 3 miliarde de lei.
Acum guvernarea PAS își demonstrează disponibilitatea de a accepta toate condițiile fondului, principalele fiind, după cum se știe, reducerea cheltuielilor sociale și a compensațiilor, precum și majorarea impozitelor. O parte dintre aceste cerințe guvernul Munteanu le-a îndeplinit deja aproape integral — a anulat compensațiile la energia electrică și a redus semnificativ lista beneficiarilor de compensații pentru încălzire.
Printre noile proiecte ale cabinetului PAS se numără majorarea TVA pentru sectorul HoReCa de la 8% la 20%, ceea ce, potrivit declarațiilor reprezentanților industriei restaurantelor și turismului, va duce la concedieri în masă, creșteri bruște de prețuri și la declinul pieței.
Am solicitat comentarii de la serviciile de presă ale guvernului și Ministerului Finanțelor, însă până la difuzarea materialului nu am primit niciun răspuns.
Am dorit să aflăm dacă, după declarațiile prim-ministrului Alexandru Munteanu potrivit cărora Moldova se poate descurca și fără fondurile FMI, guvernarea PAS intenționează să solicite reluarea programului de finanțare cu FMI, pentru ce sumă și în ce condiții.
Amintim că anterior premierul Munteanu a explicat la televiziunea publică refuzul FMI de a acorda ultima tranșă din programul de finanțare prin faptul că „Moldova are suficiente resurse și nu are nevoie de ajutorul fondului”.
Resursele au fost într-adevăr găsite parțial, la băncile locale, însă la dobânzi foarte mari, ceea ce a majorat și mai mult datoria de stat.
Totodată, expertul economic Veaceslav Ioniță consideră că țara noastră traversează cea mai gravă criză bugetară, veniturile sunt scăzute, iar datoriile cresc rapid. Se estimează că în 2026 Moldova va fi nevoită să contracteze noi împrumuturi în valoare de aproximativ 21 de miliarde de lei, dintre care aproape o treime vor fi destinate plății dobânzilor la creditele vechi.
Guver narea PAS afirmă însă că nu există motive de panică, întrucât datoria externă în raport cu PIB-ul este de doar aproximativ 40%, oferind drept exemplu țările UE, unde acest indicator atinge niveluri record de 70–100%. Cu alte cuvinte, încă mai avem spre ce să tindem.
