O reformă legislativă menită să combată rețelele de trafic de influență și domiciliile fictive a provocat un val de revoltă în rândul basarabenilor. În urma unor controale riguroase demarate în 2023, autoritățile române au anulat până la începutul anului 2026 peste 162.036 de cărți de identitate. Datele oficiale furnizate de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor sunt alarmante: 66% dintre cei vizați, adică peste 100.000 de persoane, sunt cetățeni născuți în Republica Moldova care s-au trezit peste noapte cu actele declarate „ilegale”.
Totul a pornit de la modificarea legii care interzice înregistrarea a mai mult de 10 persoane la aceeași adresă. Deși măsura viza adresele „fantomă” unde figurau mii de oameni, efectul a fost unul devastator pentru mii de basarabeni care, din lipsă de proprietăți, și-au stabilit domiciliul la cunoscuți sau prieteni. Mărturiile celor rămași fără acte sunt cutremurătoare: mulți află că buletinul lor este anulat la punctele de trecere a frontierei sau în timpul unor controale de rutină, simțindu-se umiliți de autoritățile statului a cărui cetățenie o dețin cu mândrie. „Ne-am simțit de parcă am fi suboameni”, declară cei care au fost blocați în vămi sau lăsați fără documente fără măcar un proces-verbal.
În timp ce impactul asupra moldovenilor este masiv, cetățenii născuți în Federația Rusă reprezintă doar 1% din totalul actelor anulate. Autoritățile române își apără decizia prin necesitatea de a curăța Registrul Național de Evidență a Persoanelor, invocând situații absurde în care la o singură adresă din București figurau 22.000 de persoane. Totuși, procedura de anulare rămâne una controversată, afectând drepturile fundamentale de circulație și acces la servicii. Până în prezent, doar 20% dintre persoanele afectate au reușit să își refacă actele de identitate conform noilor reglementări, restul rămânând într-un blocaj birocratic fără precedent.
